Page 7 - 1922-20
P. 7
Nr. 20. C O S I N Z E A N A Pag. 303.
timpuri. „Societatea instrucţiunii po
pulare'“ înfiinţată în 1873 ş’a luat
drept ţintă înfiinţarea de biblioteci
populare la sate şi împrăştierea de
broşuri ieftine corespunzătoare ne
voilor poporului. „Corporaţiuneastu
denţilor“, a împlinit lipsurile. Prin
conferinţi, baluri şi liste de sub
scripţie ei au adunat mijloacele tre
buitoare pentru întemeierea de şcoli
şi biblioteci. In timpul vacanţei, cu
sacul de drum în spinare, cu toiagul
apostolului în mână, studenţii co
lindau satele, nu pentru a propaga
zarva politică, ci pentru a îndruma
către crearea de case de cetire,
teatru popular şi corturi. înflăcă
rarea tinereţei a lăsat urme adânci
la sate. Interesul pentru cultură se
deşteaptă la sătenii însăşi. Flăcăii
dela ţară luară locul studenţilor.
„Asociaţiunea tinerilor săteni“ se
organizează repede în toate colţu Instantaneu de'A.' Chiffa.
rile ţării, federalizându-se, pentru a P. S. Sa Episcopul Nicolae Ivan
aduna la un loc mijloace mai îm al Clujului inălţând rugăciuni in cimitirul din Baia de Arieş pentru odihna
T
belşugate de acţiune. Azi casele de eroilor răposaţi pe meleaguri streine şi pe pământul tării noastre. In jurul
cetire, bibliotecile şi teatrele popu P. S. Sale preoţii din jur, popor şi intelectuali.
lare sunt conduse de aceşti flăcăi
dornici de>ţcăpătarea cunoştinţelor, la sută (la noi aproape 60%). Dorul neretul sănătos şi către studiile
folositoare în viaţă. Conferinţele ţi de cetit a pătruns la toţi. superioare.
nute de studenţi sunt acum ţinute Apăreau în 1919, 340 de jurnale Sunt 2 universităţi, a treia fiind
de aceşti modeşti propagatori ai şi reviste, din care 8 ziare scoase pe cale de înfiinţare ; există o şcoală
luminii printre tovarăşii lor de traiu. zilnic în 20—65.000 foi; unele re tehnică superioară, o şcoală supe
Din ucenici au devenit maiştri. De viste agricole^ au tiraj chiar de rioară de comerţ şi una de - navi-
băgat în seamă este că asociaţiu- 95.000 exemplare, iar revistele ilus gaţiune. In fiecare oraş funcţionează
nile tinerilor, exclud politica de trate săptămânale de câte 50.000 ex. cel puţin câte un liceu de băeţi şi
partid din discuţiunile lor. Încer Cât de departe suntem noi de aceşti unul de fete. O caracteristică a ins-
carea unor partide de a se servi de locuitori ai ţinuturilor reci, în atin trucţiunei finlandeze este faptul că
propagandă înfiinţând asociaţiuni gere cu cercul polar. sunt multe şcoli medii mixte, ceiace
după modelul celor culturale, nu a adus mare economie în buget.
a prins. Cum vine puhoi de ape spre vale, In întregime socotită, cultura mul-
atunci când izvoarele dau din belşug ţimei în Finlanda este cu mult su
Din ce în ce cultura întinzându-se, sus la munte, tot aşa înmulţirea perioară chiar ţărilor din apus, cu
tinde şi spre o mai mare adâncime. şcolilor la sate, chemarea mulţimii tradiţie culturală de lungă durată.
Scrisul’ şi cetitul nu ajung. Univer către binefacerea luminei, îndreaptă „Totul a contribuit să deie culturei
sităţile populare daneze, după mo mereu în mai mare număr ti- un caracter democratic bine hotărât“.
delul celor înfiinţate de Grundtvig,
repede au prins’ temei şi în Fin
landa. In 1910 erau 27, pe lângă Poate omul trăi fără nutriţiune?
cele 14 create în centrele suedeze.
Lucrătorii din oraşe imitară satele. Iată o teză nouă, care pare origine, • renumită prin vastele
In centrele mari ’ industriale s’au că a revoluţionat toată ştiinţa sale cunoştinţe medicale, prin
înfiinţat „Institute muncitoreşti“, a- organismului omenesc. Agonia operele şi conferinţele sale, apre
proape cu acelaş program, bine în îndelungată a primarului din ciate de toată lumea savantă a
ţeles adaptat nevoilor imediate ale
muncitorilor târgoveţi. Conferenţiari Cork, Mac Swiney, care a postit Apusului. Multe din lucrările
ambulanţi, peste 300, au sarcina de precum se ştie 71 de zile, a sale au fost permiate de Aca
a ţinea conferinţi de popularizare stârnit curiositatea lumii savante demia de Medecină din Paris.
ştiinţifică în acele centre, unde uni în domeniul abstinenţei alimen Doctorul Henry Bouquet, unul
versităţile populare nu se pot încă tare. Mulţi medici au căutat să dintre admiratorii acestei femei
înfiinţa.
rezolve singuri problemele nouă savante, a făcut de curând o co
Toată această ţăsătură deasă de ale postului, supunându-se sin municare asupra experienţei
mijloace culturale, a dat roade pe guri chinuitoarei greve a foamei. Dnei Lipinska în ¡domeniul ab
deplin. Numărul analfabeţilor !.nu
era în 1910, mai mare de 20,000 în Intre-aceştia, cea mai intere stinenţei—alimentare.
toată ţara, ceeace la populaţiun^a de santă experienţă a făcut-o Dna Dna Lipinska — spune dân
peste 3 milioane nu vine nici unul Dr. Lipinska, o poloneză de sul— este antrenată la postit.