Page 7 - 1922-20
P. 7

Nr. 20.                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                           Pag. 303.

      timpuri. „Societatea instrucţiunii po­
      pulare'“  înfiinţată  în  1873  ş’a  luat
      drept  ţintă  înfiinţarea  de  biblioteci
      populare  la  sate  şi  împrăştierea  de
      broşuri  ieftine  corespunzătoare  ne­
      voilor poporului. „Corporaţiuneastu­
      denţilor“,  a  împlinit  lipsurile.  Prin
      conferinţi,  baluri  şi  liste  de  sub­
      scripţie ei au adunat mijloacele tre­
      buitoare pentru întemeierea de şcoli
      şi  biblioteci.  In  timpul  vacanţei,  cu
      sacul de drum în spinare, cu toiagul
      apostolului  în  mână,  studenţii  co­
      lindau  satele,  nu  pentru  a  propaga
      zarva  politică,  ci  pentru  a  îndruma
      către  crearea  de  case  de  cetire,
      teatru  popular  şi  corturi.  înflăcă­
      rarea  tinereţei  a  lăsat  urme  adânci
      la  sate.  Interesul  pentru  cultură  se
      deşteaptă  la  sătenii  însăşi.  Flăcăii
      dela  ţară  luară  locul  studenţilor.
      „Asociaţiunea  tinerilor  săteni“  se
      organizează  repede  în  toate  colţu­                                           Instantaneu de'A.' Chiffa.
      rile  ţării,  federalizându-se,  pentru  a               P. S. Sa Episcopul Nicolae Ivan
      aduna  la  un  loc  mijloace  mai  îm­    al Clujului inălţând rugăciuni in cimitirul din Baia de Arieş pentru odihna
                                                 T
      belşugate  de  acţiune.  Azi  casele  de   eroilor răposaţi pe meleaguri streine şi pe pământul tării noastre. In jurul
      cetire,  bibliotecile  şi  teatrele  popu­           P. S. Sale preoţii din jur, popor şi intelectuali.
      lare  sunt  conduse  de  aceşti  flăcăi
      dornici  de>ţcăpătarea  cunoştinţelor,   la  sută  (la  noi  aproape  60%).  Dorul   neretul  sănătos  şi  către  studiile
      folositoare în viaţă. Conferinţele ţi­  de cetit a pătruns la toţi.    superioare.
      nute  de  studenţi  sunt  acum  ţinute   Apăreau  în  1919,  340  de  jurnale   Sunt  2  universităţi,  a  treia  fiind
      de  aceşti  modeşti  propagatori  ai   şi  reviste,  din  care  8  ziare  scoase   pe cale de înfiinţare ; există o şcoală
      luminii printre tovarăşii lor de traiu.   zilnic  în  20—65.000  foi;  unele  re­  tehnică  superioară,  o  şcoală  supe­
      Din  ucenici  au  devenit  maiştri.  De  viste  agricole^  au  tiraj  chiar  de   rioară  de  comerţ  şi  una  de  -  navi-
      băgat  în  seamă  este  că  asociaţiu-   95.000  exemplare, iar revistele ilus­  gaţiune. In fiecare oraş funcţionează
      nile  tinerilor,  exclud  politica  de   trate săptămânale de câte 50.000 ex.   cel  puţin  câte  un  liceu  de  băeţi  şi
      partid  din  discuţiunile  lor.  Încer­  Cât  de  departe  suntem  noi  de  aceşti   unul  de  fete.  O  caracteristică  a  ins-
      carea  unor  partide  de  a  se  servi  de   locuitori  ai  ţinuturilor  reci,  în  atin­  trucţiunei  finlandeze  este  faptul  că
      propagandă  înfiinţând  asociaţiuni   gere cu cercul polar.            sunt multe şcoli medii mixte, ceiace
      după  modelul  celor  culturale,  nu                                   a adus mare economie în buget.
      a prins.                             Cum vine puhoi de ape spre vale,     In întregime socotită, cultura mul-
                                         atunci când izvoarele dau din belşug  ţimei  în  Finlanda  este  cu  mult  su­
        Din ce în ce cultura întinzându-se,   sus  la  munte,  tot  aşa  înmulţirea  perioară  chiar  ţărilor  din  apus,  cu
      tinde şi  spre o mai mare adâncime.   şcolilor  la  sate,  chemarea  mulţimii   tradiţie  culturală  de  lungă  durată.
      Scrisul’ şi cetitul nu ajung. Univer­  către  binefacerea  luminei,  îndreaptă   „Totul  a  contribuit  să  deie  culturei
      sităţile  populare  daneze,  după  mo­  mereu în mai mare număr ti-    un caracter democratic bine hotărât“.
      delul  celor  înfiinţate  de  Grundtvig,
      repede  au  prins’  temei  şi  în  Fin­
      landa.  In  1910  erau  27,  pe  lângă   Poate omul trăi                fără nutriţiune?
      cele  14  create  în  centrele  suedeze.
      Lucrătorii  din  oraşe  imitară  satele.   Iată  o  teză  nouă,  care  pare   origine,  •  renumită  prin  vastele
      In  centrele  mari  ’  industriale  s’au  că  a  revoluţionat  toată  ştiinţa  sale  cunoştinţe  medicale,  prin
      înfiinţat  „Institute  muncitoreşti“,  a-   organismului  omenesc.  Agonia  operele şi conferinţele sale, apre­
      proape  cu  acelaş  program,  bine  în­  îndelungată  a  primarului  din  ciate  de  toată  lumea  savantă  a
      ţeles  adaptat  nevoilor  imediate  ale
      muncitorilor târgoveţi. Conferenţiari   Cork,  Mac  Swiney,  care  a  postit  Apusului.  Multe  din  lucrările
      ambulanţi,  peste  300,  au  sarcina  de  precum  se  ştie  71  de  zile,  a  sale  au  fost  permiate  de  Aca­
      a  ţinea  conferinţi  de  popularizare  stârnit  curiositatea  lumii  savante  demia de Medecină din Paris.
      ştiinţifică în acele centre, unde uni­  în  domeniul  abstinenţei  alimen­  Doctorul  Henry  Bouquet,  unul
      versităţile  populare  nu  se  pot  încă   tare.  Mulţi  medici  au  căutat  să  dintre  admiratorii  acestei  femei
      înfiinţa.
                                         rezolve  singuri  problemele  nouă  savante,  a  făcut  de  curând  o  co­
        Toată  această  ţăsătură  deasă  de   ale  postului,  supunându-se  sin­  municare   asupra   experienţei
      mijloace  culturale,  a  dat  roade  pe   guri chinuitoarei greve a foamei.  Dnei  Lipinska  în  ¡domeniul  ab­
      deplin.  Numărul  analfabeţilor  !.nu
      era în 1910, mai mare de 20,000 în    Intre-aceştia,  cea  mai  intere­  stinenţei—alimentare.
      toată ţara, ceeace la populaţiun^a de  santă  experienţă  a  făcut-o  Dna   Dna  Lipinska  —  spune  dân­
      peste  3  milioane  nu  vine  nici  unul  Dr.  Lipinska,  o  poloneză  de  sul— este antrenată la postit.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12