Page 8 - 1922-20
P. 8
Pag. 304. C O S I N Z E A N A ------------------------------------- Nr. 20.
Ea a făcut experienţă proprie, început a face preumblări câte Ii se părea, că lumea din jur
pentrucă voia să cunoască efec două trei ceasuri la zi, a înce- vorbeşte prea tare, deasemenea
tul terapeuticei (cura cu apă) pufsă lucreze câte ceva, pentru gustul băuturilor era câte odată
pe care o ordona de multe ori că atât facultăţile mentale, cât prea dulce, altădată prea-acru.
clientelor sale, în credinţa, că şi simţirea începuse a-i reveni. A 34-a zi de experienţă a fă
este cea mai bună cură pentru cut o preumblare de 7 km. pe jos.
toate boalele, unde sunt în cauză In sfârşit după 42 zile de
fenomenele nutriţiunei. In câ experienţă a început alimenta
teva rânduri s’a supus de bună rea, bineînţeles cu multă pru
voie postitului, odată la Kos- denţă. In tot decursul abstinenţei
sowo, altădată la Hastings, în dânsa s’a simţit destul de să
urmă la Brighton, fiind convinsă, nătoasă. A scăzut ce e drept
că ea însăşi — are nevoie de un cu 13 kgr. în mare parte în pe
tratament terapeutic. Din anu rioada când n’a băut.
mite motive însă a fost nevoită Resultatul ştiinţific la care
să întrerupă abstinenţa. a ajuns Dna Dr. Lipinska este,
In timpul din urmă Dna Li- că postul e perfect tolerabil, şi
pinski s’a hotărât să facă o ex- poate fi suportat cu uşurinţă,
periinţă complectă. De aceea s’a mai ales când nu este înlătu
şi instalat în acest scop în sa rată şi băutura, cu condiţia, ca
natoriul din Cheslam în apro abstinentul să fie în deaproape
pierea Londrei, fiind decisă să supraveghiat. O condiţie esen
se supună unei abstinenţe şi de ţială este să se elimineze din
mâncare şi de beutură. stomac şi din intestine prin pur-
gaţiune, sau în alt mod toate
Timp de treizeci de zile ex-
perimentatoarea n’a mâncat şi materiile toxice, cari se nasc
n’a băut nimic. In* schimb însă prin secreţiune şi se acumulează
a ţinut să elimineze din stomac în organism.
Mormântul lui Ernest Shackleton, De aci concluzia, că omul
prin duşuri intestine toate toxi exploratorul polului de sud, mort acu-s
nele, a căror funcţiune n’o pu câteva luni în timpul ultimei sale expedi- poate trăi multă vreme fără să
tea opri, precum şi să-şi men ţiuni. Echipajul vaporului i-a făcut mormân mănânce. Dacă primarul din
tul acolo, între gheţari, pe un mal solitar
Cork a murit, aceasta se dato-
ţină îndată funcţionarea porilor şi liniştit. (Intr’un număr trecut al revistei
prin băi zilnice. La început fă noastre, cu ocazia morţii lui, l-am prezen reşte diferitelor feluri de nutri-
tat publicului într’un articol cu fotografii).
cea mişcări foarte reduse şi caută ţiuni, lapte, ouă, etc. adminis
prin massajuri zilnice să-şi acce trate pe căi neobicinuite. Toxi
lereze circulaţia sângelui şi să nele provenite din aceste ali
mente, precum şi otrăvurile fur-
înlăture durerile abdominale, nisate de medicamentele injec
cauzate de foame.
tate i-au grăbit slăbirea rezis
Niciodată în acest timp ex- tenţei.
perimentatoarea n’a simţit vre-o Iată deci rezolvate în parte
sensaţie penibilă. Foamea şi se problemele atât de tainice ale
tea au cruţat-o cu pretenţiile abstinenţei alimentare. Poate că
lor chinuitoare, în urma voinţei, experienţele în această direcţie
ce şi-a impus-o şi în urma în nu se vor opri aci şi că alţi
depărtării din stabiliment a tu savanţi vor avea curiositatea să
turor bucătăriilor. A ^observat tranşeze definitiv chestiunea, mai
însă o micşorare lentă a facul ales în vremurile acestea de
tăţilor sale mintale, în deosebi extraordinară scumpete. Şi când
pierderea înceată a memoriei. toată lumea se va simţi bine,
Trăia aşa, cum trăieşte o plantă. înghiţând la răbdări- prăjite, eu
După o abstinenţă totală de voi fi singurul muritor fericit,
o lună a continuat încă două rămas fără concurenţi în piaţă,
sprezece zile o abstinenţă par ale cărei preţuri în lipsă de con
ţială, adecă bea câte'puţină apă. Capricii americane: sumatori se vor maximaliza la
Beutura, a început să-i întă Miss Helen Gill işi hrăneşte cu banane o minimul cel mai redus.',
uriaşă broască ţestoasă a sa, şezând prie
rească forţele. Dna Lipinska a teneşte pe encrma-i carapace. Gh. St.