Page 13 - 1922-21

Nr. 21. C O S I N Z E A N A Pag. 325.

franceză şi alta în limba română, ferenţiar la Universitatea din Cluj.
iar bustul lui Molière aşezat pe In această carte ni-se dau impor­
masă a fost acoperit de flori de tante amănunte asupra tuturor mu­
artiştii Teatrului Naţional. zeelor din Transilvania, se face pe
De încheiere s’a jucat piesa lui scurt istoricul lor, se arată obiec­
Molière : Xicleniile lui Scapin, care tele mai de valoare din ele şi se
a făcut ca publicul să se risipească dau informaţii asupra felului cum
complet satisfăcut după o seară se face administraţia lor. La sfâr­
artistică, de cea mai mare valoare. şitul cărţii se dă un extras în
* l’imba franceză, foarte reuşit si
Un anuar model. Dintre toate bine scris, care permite ca în câ­
anuarele şcolare tipărite în anul teva minute cetitorul să-şi formeze
acesta, locul cel dintâi îl ia Anua­ o idee clară asupra muzeelor noastre.
rul Liceului Aurel Vlaicu din Orăştie, Cartea este absolut necesară pen­
întocmit de vrednicul director al tru toţi cei care iubesc arta şi do­
acelui liceu, d. Aron Damian. resc să cunoască istoria culturală
Tricentenarul lui Molière. a Transilvaniei. B.
Nu numai ca execuţie grafică, ci
Facultatea de litere din Cluj a şi ca cuprins, Anuarul Liceului
ţinut să comemoreze împreună cu A u r e l V l a i c u , poate servi drept Teatrul Naţional din Cluj.
Teatrul Naţional treisute de ani delà model de felul cum trebuie făcute Extemporalul comedie în 3 acte,
naşterea marelui scriitor francez Anuarele şcolare, ca ele să intere­ localizată de P. Gusty, este o piesă
Molière şi în acest scop a orga­ seze şi publicul mare, nu numai uşoară, plină de humor şi la care
nizat un ’festival comun Sâmbătă în cercul’ restrâns al corpului didactic poţi veni să-ţi petreci liniştit o
4 Noemvrie a. c. si al elevilor unei scoli. seară în hohotele de râs sănătos,
’ * ’
Sala arhiplină cu acest prilej a provocat de situaţiile hazlii, dar
dovedit, că publicul românesc din „Ţara Noastră“, vechea revistă mai mult de tipurile create de in­
Cluj ştie să aprecieze demn anu­ din Sibiiu a d-lui Octavian Goga, terpreţi, — când ele sunt atât de
mite momente culturale, ceeace e a început să apară din nou în Cluj. desăvârşite ca acelea create de ar­
bine să subliniem, ca să se ştie, Revista apare în fiecare săptămână tiştii Teatrului Naţional din Cluj.
că dacă publicul nu aleargă la orice şi publică pe lângă poesii şi bu­ Acţiunea vie, intriga falsă, desno-
festival şi la orice reprezentaţie, vina căţi de proză semnate de d-nii dământul banal. Şi tocmai pentru
nu e totdeauna de partea publicului.. Goga, 1. Gorun, Oct. Prie etc. Ar­ aceasta : sala plină. La „Extempo­
Festivalul Molière a fost un pri­ ticole asupra frământărilor noastre ralul“ po*li veni liniştit şi sigur că
lej de rară manifestaţie culturală şi politice şi sociale, cronici externe n’ai să fi’ supărat de idei, pentru
totodată un exemplu, decum trebuie şi interne, însemnări totdeauna pline simplul motiv că n’are.
organizate sărbătorile de natura ele scânteieri şi de vervă şi în fiecare Dar.... bag de seamă că alunec
aceasta. Conferinţa frumoasă şi bine număr o cronică rimată, în care se pe o pantă greşită şi tocmai pentru
rotunzită a d- lui ’ prof. Oprescu a arată ridicolul politic al săptămânei. acest motiv periculos. Direcţia a
pus în lumină adevărată şi vie Abonamentul 200 Lei pe an. Nu­ observat că publicul fuge de piesele
opera şi viaţa marelui Molière, a meri de probă trimite gratuit la le care i-se ceţ^e să pue la contri­
cărui strălucire creşte mereu şi nu cerere. * buţie sentimentul sau mai cu seamă
sufere nici azi de nici o eclipsă. judecata, şi de aceia îi dă piese
Schiţarea vieţii şi operei lui Mo­ Filosofia Românească de Marin care să nu-i jignească susceptibi­
lière nu putea fi mai bine şi mai Ştefânescu, grof. la Universitatea litatea. In asemenea condiţii orice
emoţionant interpretată, decât’cum a din Cluj este cea dintâi carte, care fel de crtică ai face superi ambele
făcut-o d. prof. Oprescu, care nu s’a după o succintă introducere asupra părţi: publicul, arătându-i sărăcia
coborât nici un moment la disecări filosofiei în general, se ocupă pe intelectuală, şi direcţia, că te atingi
minuţioase, aproape totdeuna ne­ larg de filosofia românească, ară­ de repertoriul „cu multă trudă com­
plăcute marelui public, ci a ştiut tând caracterul aceste filosofii şi binat“ ca să dea.... reţete frumoase.
să rămână la linii generale şi extrem făcând istoricul ei după epoci, delà Puţin, foarte puţin, m’ar îngriji su­
de interesante. cele dintâi începuturi şi până în părarea ce aşi provoca-o direcţiei
Conferinţa d-lui Oprescu a fost vremile noastre. Suplimentul biblio­ sau publicului, dacă n’aşi avea alte
fericit întregită de altă conferinţă grafic delà sfârşitul cărţii este o motive, care mă opresc dela o cri­
asupra râsului lui Molière, ţinută în oglindă clară o aproape tot ce s’a tică prea amănunţită. Mai întâi di­
limba franceză de d. prof. Auger scris de către Români până acum recţia revistei nu doreşte critici
delà Universitatea din Cluj. D. Auger în aceasta direcţie. aspre, ci numai dări de seamă,
a fost o revelaţie pentru publicul Cartea de mare valoare se ce­ pentru care spaţiul e restrâns şi al
ardelean puţin familiarizat cu limba teşte cu mult interes şi este o con­ doilea am un deosebit respect pen­
franceză. Viu şi plin de vervă, dân­ tribuţie aleasă la cunoaşterea cul­ tru mănunchiul de artişti talentaţi
sul a aruncat o lumină clară asu­ turii noastre naţionale. şi extrem de muncitori care, după
pra comicului lui Molière, scoţând * 5 zile de repetiţii, ne-au dat o in­
în relief diferitele momente ale’ râ­ O carte interesantă şi de mare terpretare atât de desăvârşită.
sului sănătos, pe care Fa înfăţişat importanţă culturală este : „„Mu­ lancu Nestonan (Virgil Vasilescu),
în operele sale marelescriitorfrancez, zeele din Transilvania, Banat, Cri- profesor de liceu văduv, ar vrea
născut acu-s 300 de ani. şana şi Maramureş, de d. dr. C. să se recăsătorească cu Eli,za Io-
După cele două conferinţe au Petranu inspector general al mu­ nescu-Bicaz (d-na Ec. Stănescu),
urmat două declamaţii, una în limba zeelor din din Transilvania şi con­ dar sufere de două metehne: are o

«