Page 14 - 1922-21
P. 14
Pag. 326. C O S I N Z E A N A --------------------------------------- Nr. 21.
scape""de încurcătură: profesorul
Nestorian spune că el a copiat ex
temporalul. D-na Bicaz declară că
ea a copiat; d-şoara Nestorian ia
fapta asupra ei, iar elevul Ionescu,
ca să nu lase pe d-na Nestorian
„cu afacerea pe spinare“ declară
într’o scrisoare trimisă directorului,
Că în adevăr el a copiat Extempo
ralul. Totul se sfârşeşte cu bine:
părinţii află de reciproca existenţă
a copiilor: directorul de viitoarea
căsătorie a Iui Nestorian, la care
nu se opune când află că d-na
Bicaz este os sfânt, rudă cu cineva
sus aşezat în Minister şi copiii plă-
nuesc o viitoare căsnicie pentru
mai târziu.
D-şoara Jeana Popovici, cu un TOAMNA
minunat joc de scenă, cu o natu- E noapte........ Stau în grădină pe o
raleţă neîntrecută şi cu o vervă bancă şi respir aerul curat al toamnei
inepuizabilă a făcut’ o neîntrecută ......... Linişte pretutindeni, doar vântul ca
un şarpe molatic se strecoară printre cren
creaţia din rolul său. D. Mihailescu gile arboriloi, cari au început să se despoae
D-ra Jeana Popovîci Braila, ne-a dat un tip de licean de podoaba verei.. Cu un imn de înmor
artista de mare valoare a Teatrului sclivisit şi incult, subliniind cu mă- mântare, abia răsbate până la mine, sgo-
naţional din Cluj. motul surd al unui isvor...........
£strie toate spiritele şi reliefând un Peste vârfurile copacilor, luna; un semi
fată Annie (d-şoara Jeana Popovici), tip, care trăeşte în adevăr. De altfel cerc, împrejmuită cu chenare de-un galben
care studiază în străinătate, şi se aplauzele la rampa deschisă, atât la şters, îmi trimcte razele, ce par nişte fire
teme că va primi rău acest gest intrarea cât şi la eşireasadin scenă, de aur împletite pe ramurile arborilor care
au ruginit de vreme.............
matrimonial; dar mai cu seamă se i-a dovedit cu prisosinţă succesul Vântul suflă mai tare, rupând o frunză
teme de directorul liceului Matei creaţiei. D. \ ir gil Vasilescu plin de care aleargă câtva timp în spaţiu, apoi
Brebeneag (d, Mişu Ştefănescu), un humor, natural şi degajat a fost se aşează leneş la pământ.
De ce, odată cu căderea acestei frunze
bătrân ramolit, becher şi duşman al perfect în rolul lui Nestorescu. Ta veştede, simt un gol in sufletu-pu?...............
căsătoriei. lentul d-sale este dealtfel destulă De ce tresar la fiecare adiere a vântului,
D-na Ionescu Bicaz, are şi ea garanţie. şi ades rămân locului cu privirea topită
un copil: Ionescu Dumitru II (d. D. Mişu Ştefănescu, desăvârşit în în zare?............
Mihailescu-Brăila) elev în cl. VIII. rolul directorului. O mască admi Ol ce tristă şi sguduitoare eşti toam
Dar atât Nestorian cât şi d-na Io- rabilă, un joc de scenă măreţ, cu nă! .............Tu mi-aduci aminte de clipele
odată fericite când visam gingaşe visuri
nescu-Bicaz ţin ca pe un mare se un studiu amănunţit ne-a dat un de copil. . . Tot pe aceste alee, peste
cret existenţa copiilor. Şi de aci o tip de profesor zaharisit şi plin de covoarele splendide din frunze ruginii,
încurcătură nemaipomenită, lipsită ticuri, violent şi pedant, dar fricos paşiam alături de cea pe care o credeam
complect de verosimil dar plină de pânâ la ridicol când e vorba de cu inima curată ...........Nu te simţeam şi
nu te vedeam toamnă............ Cu toate că
haz, cu sfori foarte vizibile, dar cu persoane influente. Este o strălucită frunzele arborilor, cădeau ca şi acum,
un dialog viu, natural şi plin de creaţie a d-sale în această stagiune. încet şi melancolic. Sărutam două rubine
spirit. Neîntrecut d. Ionescu-Ghibericon scumpe şi ascultam nimicurile ce ieşeau
din gura ei.____ Când încercam să-o în
Annie Nistorian vine acasă, află în rolul lui Conovăţ, servitorul li treb, dacă va exista cuvântul „despărţire“
secretul tatălui său, îi „dă binecu ceului ; dintr’un rol mic a făcut în lumea noastră atât de dulce, un surâs
vântarea să se însoare“ şi îşi ia o creaţie vrednică de admirat. Foarte nevinovat se ivea pefaţaei,-apoibraţele-i
angajamentul că îl va converti şi corectă d-na Stănescu într’un rol albe îmi înlănţuiau gâtul şi un sărut fer-
binte şi curat îmi apăsa buzele______ Cre
pe directorul liceului. Dar la tatăl episodic. Cu drept cuvânt ne în deam în ea şi blestemam în mine pe cei
său vine Ionescu Dumitru II care-i trebăm când şi-au studiat rolurile care spuneau că femeia e necredincioasă....
„un bou la latină“ să-i ceară ore aceşti artişti dacă s’a repetat piesa Azi acelaş castan îmi ascultă suspinele şi-l
de meditaţie. Aici dă peste mamă-sa 5 zile! înţeleg de ce este trist____ Acum te înţe
invitată la masă de profesor, care V. N. leg toamnă şi te simt ...Cu tine odată
am început cea dintâi fericire şi tot cu
nu ştie că elevul e f i u l d-nei Bi tine pornesc în lumea îndoielii _____ Mi-e
caz.’Altă încurcătură. Nestorian avea milă să calc peste frunzele moarte; mă
de corectat extemporalele de la feresc să le strivesc, căci parcă simt o
asemănare între moartea lor şi viaţa mea
tină şi d-şoara Nestorian ca să-i ----Stau rezemat de stâlpul celei dintâi
dea o mână de ajutor elevului co iubiri şi pai’că totuşi mai aud paşii ei
piază extemporalul, însă cu un pa uşori, perzându-se în tăcerea nopţei_____
saj mai mult decât dictase profe E vis...
O! toamnă, acum te simt şi-ţi gust cupa
sorul. De aici altă încurcătură : cine CU veninul Otrăvitor! A. Th. Constantinescu
a copiat Extemporalul? Actul II şi *
III durează cercetările, conduse de Un biet învăţător. Un învăţător, căruia
director, care la un moment dat este statul îi dă 20 de lei pensie pe lună, ca
exasperat găsind 4 autori ai acestei să se îmbrace şi să-şi hrăniască trupul
istovit de bătrâneţe, — a cerut dela ora
fapte „vrednică de parchet“. Ca să şul Lugoj concesiune de cerşit. Vestea a
