Page 15 - 1922-21
P. 15
Nr. 21. C 0 S I N 2 E A N A Pag. 327.
străbătut o clipă prin câteva gazete şi ea sigur. De, aceea ea şi face încercări peste pria sa fiică în etate de 19 ani. Ameri
a cutremurat înfiorătoarea stare în care încercări de-a putea înjgheba o comuni cana spune, că copila ei la 9 ani a luat
se găsesc funcţionarii acestei ţări. caţie între nordul şi sudul coloniilor sale bacalauriatul, la 17 ani vorbia la perfec
S’a înregistrat de mult şi de multe ori africane, traversând Sahara. Până acum ţie 12 limbi şi a scris vreo 17 volume,
mizeria celor ce susţin pe umerii lor slă aceste încercări insă nu au reuşit de dintre cari unul la vârsta de 5 ani.
biţi de foame şi de robot mecanismul cât în parte. Şi aeroplanul şi caravanele D-na Stone spune, că a obţinut acest
statului, s’au făcut ameninţări şi s’au fă au dat un formidabil faliment, iar planul rezultat începând a da lecţii copilei din
cut cuviincioase cereri deoparte şi s’au construirii unei căi ferate este mai de primul an, iar încetul cu încetul a iniţiat-o
dat promisiuni şi tot ameninţări uneori parte ca orice de-a putea fi crezut rea in diferitele elemente al£ artelor şi ştiin
de altă parte. In fond chestiunea func lizabil. ţelor sub formă de versuri rimate. — Avis
ţionarilor nu a fost niciodată rezolvată De aceea o nouă încercare de traver mamelor, cari visează genii.
în mod echitabil şi ameliorările făcute sare a Saharei se va face în Decembrie *
cu o jumătate de bună voinţă s’au ani anul acesta, de data aceasta cu automo-
hilat a doua zi de neglijenta condamna mobilul. O misiune organizată de Minis S C R I S O R I D E L A R E D A C Ţ I E
bilă cu care s’a lăsat drum liber spe terul colonilor şi cel de război, de gu
culei celei mai neruşinate şi zdrobitoare. vernamental Algeriei şi al Africei occi
Aşa am ajuns în nemai pomenitul hal, dentale şi sùb iniţiativa fabricantului de V. H. „Streinul“ nepublicabilă.
ca un învăţător al acestei ţări, care a automobile André Citroën, care a făcut G. P. în T. Cu toată bunăvoinţa pe
dat atâtor rânduri de oameni suflet din automobile speciale pentru a putea merge care o avem, nu putem să vă încurajăm
sufletul său — să ajungă să cerşească prin nisipul Saharei — va încerca din publicând versurile, pe care ni le-aţi
din poartă in poartă. Ruşinea nu e a lui, nou să facă drumul delà Tuggurt la trimis. „Gazel“ e poporal, „Glasul Ţării“
desigur, ci este a celor care privesc im Tombuctu. Reuşind această întreprin e frazeologie lipsită de poesie, iar „Muzei“
pasibili la toate sbuciumările acestei ţări, dere, ea va forma fără îndoială o dată este pretenţioasă şi greoaie.
la toate frământările ei sociale, la toate nouă în istoria Africei. Z. Cele „Câteva rânduri“ se vor pu
mizeriile funcţionarilor, la toate hoţiile şi Căsătoria Kaiserului. Mulţi credeau, blica ocazional. „Zile dragi“ are ultimele
jafurile unor elemente nepatriotice şi an că este numai o poveste. In curând însă două strofe slabe.
tisociale şi de şi sunt în măsură, nu iau sgomotul s’a confirmat în mod oficial şi C. Traducerea D-tră nu e destul de li
totuş nici-o măsură. terară pentru a o putea publica. Piesa
micii telegrafişti precum şi comisionarii
Aeroplane fără motor. In timpul din cu buchete de flori, cum este obiceiul la altfel e interesantă şi regretăm, că nu o
urmă încercările de-a zbura cu aero îndrăgostiţi, şi-au făcut apariţia la poarta putem folosi.
plane construite fără motor sunt tot mai castelului din Doorn. Eugenia L. Pascha. Din cei 50 Lei tri
dese şi putem spune, că ele au reuşit pe Dacă viaţa suveranilor în exil, trebuie mişi acum, suma de 15 Lei este socotită
deplin. Inijiativa de-a încerca sfidarea in teorie, să înlăture evenimentele politice, pe anul 1923 ca acont.
văzduhului fără forţă motrică se dato- ea nu poate fi privată de mulţimea aceea Iosif Pascu, C. B. Suma de 15 Lei am
reşte Germanilor, cărora tratatul de pace de plăceri personale, de care este legată trecut-o ca acont pe anul viitor.
dela Versailles le-a pus o grea restricţie existenţa tuturor acelora, cari n’au purtat Vasiie a D. Hriţcu. Cei 25 Lei sunt
în fabricarea motoarelor. pe cap vreo coroană, sau n’au avut nici plata dela 1 Oct, până la 31 Dec. 1922.
Intenţia aliaţilor a fost fără îndoială, un rol în nenorocirile publice. Reun. de lect. rom. Beclean. Confirmăm
ca să stănjănească pe Germani în des- Nu este o raritate, ca un bătrân la 64 primirea sumei trimise, din care 55 Lei
voltarea avioanelor, dar rezultatul a fost de ani, văduv de curând, să se recăsăto- i-am trecut in contul anului viitor.
cu totul altul. Se spune, că reprezentan riască cu o femee tânără, care are vărsta
tul german văzând această grea condiţie pe jumătate. Toată lumea germană e de Cont. Popovici, Budinţi. Cu ce aţi tri
pusă aviaţiei germane, ar fi exclamat a- acord, că Kaiserul a uzat de un drept, mis acum sunteţi plătit pe anul întreg.
tunci: „Dacă nu se permite Germaniei ce-1 are orice om, care nu voieşte să ducă S. Ceacâru-Băile Oglinzi. Din suma
să zboare cu motor, ei bine, ea va zbura o viaţă de cuc. Numai monarhiştii şi fa trimisă v’am contat 20 Lei pe anul viitor.
şi fără motor“. Şi după aceasta au înce milia Kaiserului, cari mai nădăjduiesc
put tainicele încercări şi într’o bună zi într’o reînviere a Reichului condamnă că
lumea a rămas uimită, văzând cel dintâi sătoria aceasta precipitată. Cărţi şi Reviste.
aeroplan german fără motor ridicându-se Principesa Hermina este o nemţoaică
în văzduh şi rămânând în aer un timp confortabilă cu fisionomia satisfăcută. Am primit la Redacţie :
considerabil. Încercările făcute cu per- Născută prinţesă de Reuss, e văduvă de 1. Dr. Coriolan Petranu: Muzeele din
zistentă au permis aviatorului Hentzen în doi ani. Soţul ei, prinţul Johann Georg Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş.
timpul de urmă să rămână în aer 3 ore von Schônaich-Karolath a murit, fără să Tiparul Cartea Românească, Bucureşti.
şi 7 minute, un timp privit cu foarte lase regrete în urma lui. Principesa a stat 2. Marin Ştefănescu: Filozofia Româ
lung. în primăvara acestui an câtăva vreme la nească. Instit. de arte grafice „Răsăritul“,
Acest succes al Germanilor n’a lăsat Doorn şi a sfârşit prin a plăcea Kaiseru Bucureşti. Preţul 45 Lei.
impasibili pe Francezi, fireşte. La rândul lui. întoarsă acasă a scris acestuia câteva 3. Ignotus: Fericirea, dramă în 3 acte,
lor aceştia s’au pus deasemenea pe lu scrisori destul de sensibile, pentru a pro Tip. Cartea Românească, Bucureşti. Pre
cru şi în timpul din urmă aviatorul fran voca un răspuns la fel. Sfârşitul a fost ţul 12 Lei.
cez Manegrol a reuşit să învingă recor căsătoria săvârşită la 5 Noemvrie într’un 4. Ignotus: In umbră şi tăcere, poesii.
dul german, zburând cu un aeroplan fără cerc intim, fiind de faţă numai membrii Cartea Românească, Cluj. Preţul 20 Lei.
motor construit de Peyret timp de 3 ore familiei. 5. A. Maior: Omega, tragicomedie în 3
şi 22 minute. Prezenţa unei femei în singurătatea exi acte. Atelierele „Adevărul“, Bucureşti.
. Acest zbor făcut la un concurs orga latului poate aduce o schimbare în decor, Preţul 20 Lei.
nizat de marele ziar englez „Daily Mail“, în atmosferă, în obiceiuri, în proiecte. 6. Ţara Noastră: sub direcţia d-lui
care a dat câştigătorului francez un pre Poatecă fostul împărat, care n’a esitat să Octavian Goga, revistă literară-politică.
miu de 1000 lire, a stârnit uriaşă bucu se cunune cu coroana imperială pe cap, Preţul unui exemplar 5 Lei.
rie în Franţa şi Anglia, iar în Germania va părăsi de data aceasta planurile de 7. Gândul nostru, revistă de artă şi li
o descurajare vădită. Faptul, că Franţa reîntronare. Este atât de greu, să mai teratură. Voi. I. Nr. 17. Preţul 3 Lei. Iaşi.
abia în două luni a luat locul cel dintâi reiei o sarcină, când te simţi atât de fe 8. Năzuinţa, revistă literară, anul I.
şi în aviaţia fără motor, bătând pe ger ricit, trăind viaţa unui simplu muritor, Nr. 5. Craiova.. Preţul 8 Lei.
mani, a stârnit în sufletul acestora dure lângă o soţie tânără. Mai ales, că şi-a 9. Anuarul liceului Aurel Vlaicu, pu
roase decepţii. Poate însă că şi imbol exprimat dorinţa de a fi supus operaţiu- blicat de Aron Demian, dir. liceului. Ti
duri noui de-a merge mai departe şi din nei de vitalitate a doctorului Voronof. pografia ¿Libertatea“, Orăştie.
această nobilă emulaţie nu poate rezulta * 10. Foaia Tinerimii, anul VI. Nr. 16.
pentru omenime, decât un progres fericit. Genii artificiale. Naivii spun, că ge Preţul 3 Lei.
Cu automobil peste Sahara. Traver niile se nasc odată la o sută de ani. Nu-i 11. Victor Lazăr: Legende istorice de
sarea Saharei, constituie pentru poporul adevărat. Oricine poate ajunge geniu, nu pe pământul României. Ediţia II. Tip.
4
francez o preocupaţie tot mai importantă. mai să vrea. Cel puţin aşa ne spune Miss „Ardealul Cluj. Preţul 8 Lei.
In interesul bine priceput al economiei Stone, doctoreasă americană (ohl ameri 12. „Şcoala Bănăţeanăorgan al „Aso
sale politice, Franţa trebue să găsiască cancele astea!). Miss Stone a ţinut la ciaţiei învăţătorilor din Caraş-Severin“.
mijloacele de-a se putea mişca în imen Londra o conferinţă asupra metodelor, de Redactor: Pavel Jumanca. Un număr
sul deşert, cu toată uşurinţa repede şi a creia genii şi a adus, ca model pe pro 4 Lei.
I
