Page 2 - 1922-21
P. 2
Pag. 314. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A ----------------------------------------- Nr. 21.
Mişcarea fascistă italiană
In timpul din urmă presa a apărării păcii şi a societăţii na se opune desvoltării diverselor
vorbit mult de mişcarea fasci ţionale. corporaţiuni, dar pretinde ca
stă italiană şi cetitorii noştri Astfel începu lupta împotriva toate corporaţiunile să lucreze
au putut afla, că această miş bolşevismului italian şi în ale în spirit naţional, să nu urmă
care a devenit atât de puter gerile din 1920 fasciştii luară rească scopuri antinaţionale şi
nică încât a răsturnat vechiul 20 de locuri în Cameră. Din să constituie mijloace de soli
guvern al ţării şi a impus din clipa aceasta fascismul deveni daritate naţională susceptibile
tre membrii săi un nou guvern, un partid politic, care în con a da avânt producţiunei.
agreat şi de rege. gresul dela Roma îşi preciză In ce priveşte politica externă,
Acesta este un fap, care în şi programul politic la care fascismul cere, ca Italia să-şi
coronează rezultatele unei miş aderară cu tot entuziasmul afirme dreptul la o complectă
cări naţionale bine organizate 320.000 de membri. unitate naţională şi geografică,
şi care trebuie să fie înregistrat Doctrina fascistă se bazează chiar şi acolo, unde această
cu satisfacţie de toţi, cari înţe pe formula că, statul este in- unitate nu este încă realizată.
leg că societatea naţională carnaţiunea naţiunei şi că în Trebuie mai departe, ca în
chiar după un războiu ca cel actualele momente istorice for- Marea mediterană să-şi exercite
care trecu, este o necesitate in funcţiunea de propagatoare a
faţa diverselor mişcări cu ca civilizaţiei latine, iar asupra di
racter suspect şi neexperimentat. feritelor naţionalităţi anexate
toată autoritatea legilor sale. In
Sunt abia doui ani trecuţi,
că mişcarea fascistă fu înregi streinătate Italia trebuie să apere
strată de presa mondială şi interesele fiilor săi.
acest scurt interval fu deajuns, Programul fascist cuprinde
ca ideea fascistă să-şi facă drum totodată şi idei precise cu pri
vire la finanţele şi refacerea
din ce în ce mai larg şi fas
ciştii să fie priviţi cu simpatie economică a ţării. El recunoa
de toţi oamenii de bine ai unui şte legitimitatea proprietăţii pri
popor. vate, dar condamnă luptele de
clasă şi grevele serviciilor pu
Originea fascismului datează blice, supunând conflictele de
dela încheierea grozavului răz muncă tribunalelor de arbitraj.
boiu, care distruse Europa. A Precizează serviciul militar ob-
doua zi după armistiţiu, când ligător, armata trebuind să ia
se cunoscură şi greşelile guver încetul cu încetul forma naţiunii
nării de până atunci şi se de înarmate.
semnară şi conturele unei re Mişcarea fascistă sprijinită pe
voluţii sociale cu caracter bol Musolini acest program şi-a format or
şevic, — răsări energică şi su şeful fasciştilor şi al guvernului actual ita ganizaţii foarte minuţioase şi
bită ideea apărării păcii, care lian în fruntea unui grup de fascişti. capabile a-i impune voinţa. Şi-a
opuse primejdiilor în faşe mij rna de organizaţie socială stă- creat o presă politică şi literară,
loacele eroice ale vitejilor din pânitoare în lumea întreagă este care susţine ideile sale şi le
războiu, strânşi în mănunchiu „societatea naţională“. Statul propagă cu toată îndârjirea.
— fascio. —
trebuie să se mărginească a-şi Numărul fasciştilor e aproxi
In această nouă mişcare so exercita funcţiunile esenţiale, mativ de un milion. Aproape
cială, numită mişcare fascistă care sunt de ordin public şi fiecare italian între 18—30 ani
se întâlniră fel de fel de ele juridic. El este suveran şi acea e fascist. Din milionul acesta
mente: tineri şi bătrâni, bărbaţi stă suveranitate nu poate fi ştir de fascişti cam 700.000 sunt
şi femei, vechi combatanţi de bită de nimeni şi de nimic, muncitori organizaţi în diferite
toate condiţiile, proveniţi dela nici chiar de biserică, căreia de asociaţii naţionale, iar vreo
anarhişti, dela naţionalişti, dela altfel îi trebuie garantată cea 300.000 formează blocul politic
liberali, uniţi cu toţii într’o ad mai largă libertate pentru a-şi care se numeşte: partidul na-
mirabilă solidaritate de senti putea nestânjenit exercită func ţional-fascist. Mai sunt apoi şi
mente, care culminau în ideea ţiunea spirituală. Fascismul nu organizaţii fasciste compuse din
