Page 4 - 1922-21
P. 4
Pag. 316. C O S I N Z E A N A Nr. 21.
nu avea decât un scop în viaţă;
fericirea familiei sale. In ultimul
timp însă suferea moraliceşte şi fi
ziceşte. Boala copilului o’ mistuia
văzând cu ochii, de aceea în ul
timii ani avea momente de extaz
mistic, cari nu-i mai îngăduiau să
aibă o noţiune exactă despre lu
cruri şi despre oameni.
Marele duce Alexis Nicolaevici,
era în vârstă de 10 ani la înce
putul răsboiului mondial. El s’a năs
cut cu o boală teribilă în organism,
care a aruncat asupra familiei im
periale un doliu permanent. Sin
gurul moştenitor de parte bărbă
tească venit pe lume după patru
fete, ţareviciul ar fi fost Soarele lu
minător al vieţii părinţilor săi. Din
nenorocire însă boala moştenită dela
mamă-sa, hemophilia, pe care ma
mele o dau numai copiilor de gen
masculin, a aruncat întreagă familia
în braţele desnădejdei. Hemophilia
momentul celor mai mari prefaceri este o boală incurabilă, care pro Ţarevna Alexandra.
ce le-a cunoscut istoria. El ar fi duce hemoragie la cea mai mică gini şi nu cunoştea nici un scrupul
fost omul unor alte vremuri; al lovitură sau căzătură. O lovitură la în căutarea salvatorului.
unor epoci de linişte şi de progres. nas, de care copiii îndeosebi nu se Medici, chirurgi, profesori renu
Dotat cu calităţi personale remar pot feri, produce o scurgere con miţi, toţi savanţii vremurilor au fost
cabile, el a fost incarnaţia naturei tinuă de sânge, care provoacă moar chemaţi şi consultaţi la patul bol
ruseşti, în ceeace ea are’mai nobil tea. Tot astfel o căzătură sau o lo navului, căruia i se dăduse doi în
şi mai cavaleresc. Era însă prea vitură dau naştere unei hemoragii grijitori, cari îl însoţeau pretutin
bun şi prea modest. De o perfectă interne, cu aceleaşi urmări tragice. deni şi doi medici permanenţi, doc
loialitate, el a fost sclavul cuvân Împărăteasa cunoştea această boală, torii Derevenko şi Botkin.
tului dat. Fidelitatea sa faţă de aliaţi, care a făcut în familia ei multe vic Savanţii n’au putut găsi nici un
ceea-ce probabil că i-a’ cauzat si time. yn unchiu, un frate şi doi ne remediu acestei crude boale, astfel
moartea, o dovedeşte în deajuns. ¿1 poţi ai ei au murit de hemophilie. că micul Alexis, care* avea şi el ca
despreţuia procedeurile diplomaţiei, Ea mai ştia, că ea singură a dat orice copil o fire sburdalnică era
şi era foarte puţin făcut pentru Gdorului ei această grea suferinţă. pândit de moarte la tot pasul.
luptă; de aceea a şi fost sdrobit De aceea durerea ei nu avea rnar- Nemai având nici o nădejde din
de evenimente. Cât de fericit ar fi partea oamenilor, împărăteasa şi-a
putut trăi acest om, ca un simplu pus toată nădejdea în Dumnezeu,
muritor! A primit însă cu resem dela care aştepta pază şi mântuire.
nare si supunere greaua sarcină pe Era pioasă şi credincioasă în pu
care D-zeu i-a impus-o, de a domni. terea supraomenească. Formele re
El îşi iubea poporul şi ţara, cu toată ligiei ortodoxe îi- întăreau şi mai
convingerea şi ar fi dorit din tot mult credinţa. De aceea fa’sturile
sufletul să îmbunătăţiască soartea curţii şi serbările sgomotoase n’o
poporului năcăjit, pe care-1 com- mai încântau. Întreagă familia trăia
pătimia cu sinceritate şi de care ar retrasă, departe de plăcerile şi dis
fi dorit din toată inima să se tracţiile acestei lumi.
apropie; dar nu găsia mijlocul,pen In vremea aceasta de complectă
tru că era bine păzit de aceia, cari isolare şi sbucium sufletesc apare
aveau tot interesul, ca poporul să la curtea din Tsarskoje-Selo figura
rămână în starea lui înapoiată. Oli- mistică a călugărului Rasputin, un
ligarhi criminali, cari trăesc şi as ţăran spătos şi înalt, cu plete şi
tăzi în toate ţările Orientului. *
> barbă lungă, ochi albaştri scrută
împărăteasa era o extraordinară tori adânciţi în orbite, cu cămaşa
soţie şi mamă. Ea îşi iubea soţul verde rusească, pantaloni negri şi
şi copilul cu o patimă oarbă şi nu cisme cu tureci înalţi. >
se simţea fericită) decât atunci’când Apariţia misterioasă a călugărului
era în mijlocul lor. Instruită şi ar a deschis nădejdi nouă în inima
tistă, împărăteasa iubea cărţile şi plină de o sfântă religiositate a îm
arta. Dotată cu calităţi morale es- părătesei. Religia la care se conver
cepţionale, Alexandra ’era condusă tise cu multă uşurinţă răspundea
de cele mai nobile aspiratuni, şi Ţareviciul. pe deplin aspiraţiunilor sale mis-
t
