Page 11 - 1922-22
P. 11
Nr. 22 C O S I N Z E A N A Pag. 339.
care a câştigat răzbpiul şi pe generalul Marea, Focul, Timpul, Pământ, Inima
Berthelot, care ne-a stat în ajutor Tăcerii, Soarele, Perpetuum mobile,
cu îndrumările sale de a câştiga noi Bâlciul, Taina, Minerii, sunt câteva
războiul. Anglia ne-a trimes pe ducele din variatele teme, pe care Vasile
de York, Spania şi celelalte state pe ^Al. George le înfăţişează cetitorului
oamenii cei mai însemnaţi, să fie într’o superbă structură şi cu o cla
mărturie actului măreţ şi solemni ritate, pe care nu o întâlneşti decât
tăţilor glorioase. la cei mai talentaţi scriitori. Şi acesta
Cu câtă mândrie şi siguranţă pă este un merit covârşitor mai ales
şea M. S. Regele alături de fru astăzi, când tiparul inundă de cele
moasa şi înţeleaptă noastră Re ¡DAM UDE mai neînţelese versuri, cari în afară
gină Marig, urmând-o cele două de meritul de-a fi „moderne“ nu
regini şi fiice, moştenitorul tronului #EAM8A au niciun altul şi, îndrăznim să spu
Principele Carol, înaltul cler bise nem, şi nici o legătură cu litera
ricesc şi mulţimea cea mare de dele Un eveniment literar. tura.
gaţi ai tuturor ţărilor, demnitarii Vasile Al. George nu face parte
noştrii, miniştrii, deputaţi şi poporul — Volumul de poezii al dlui Vasile din poeţii aceştia noi, deşi este mai
mândru şi falnic iar împrejur stă Al. George. — nou decât toţi, nou prin selecţia şi
tea glorioasa armată in haine de Poezia lui Vasile Al. George, care prin concepţia riguros de exactă,
sărbătoare, care veghea asupra a- după ani îndelungaţi de pregătire pe care o introduce în poezia sa.
dunaţilor. In apropierea cerului pa ne dă aci cel dintâi volum al său,
sările uimitoare, aeroplanele, prin este un eveniment literar. „Curg talazuri cruciaţii
zborul lor încoronau şi vegheau a- Şi din largi, pustii ţinuturi,
Când pornesc, pornesc cu dânşii
ceastă sfântă ceremonie, dorită de Tânărul nostru poet, născut în Mii de sori în mii de scuturi“.
veacuri de întreg neamul Românesc. Ardeal apare deodată ca un în
N’a fost Român să nu salte de bu semnat scriitor, a cărui poezie depă Cine nu vede câtă plasticitate şi
curia acestui eveniment şi soa şeşte mult cadrul poeziilor ce le exactitate este în aceste 4 versuri nu
rele văzându-ne mulţumiţi nu şi-a publică astăzi revistele literare. Stă mai, pecare le prindem la întâmplare!
1
revărsat razele asupra noastră ci a pân pe-o limbă plină de muzicali - Icoana exactă a cavalerilor evului de
trimes ploaia Dumnezeiască, care să tate, şi mare meşter al expresilori mijloc, cu zalele, scuturile şi coifurile
ne vestească belşugul. N’a fost soare concise şi clare, cum rar întâlneşti lor, în care se resfrânge soarel,e —
pe cer, a fost însă în suflelul nos în poezie, — Vasile Al. George are este desăvârşită !
tru soare şi bucurie, zâmbete şi ve nu numai o imensă bogăţie de ima Amintiam de concepţia clară, pe
selie pentru ziua cea mare ajunsă. gini fermecătoare, ci şi un formida care o împrumută motivelor sale
Cine mai îndrăzneşte să zică că bil material de inspiraţie. Cele mai Vasile Al. George şi pentru a ilus
n’am fost un popor de care s’a în variate motive se ’nşiruie în volu tra aceasta, reproducem pe cea mai
grijit Dumnezeu, că providenţa na mul său şi, lipsit de tot ce e banalitate, simplă ca titlu dintre poeziile sale,
ţiunii ne-a trimes ziua aceasta de poetul te fascinează nu numai prin pe aceea care altfel de a împrumutat
bucurie? In cer cântau osanalele stilul, ci şi prin concepţia, pe care şi volumului titlul. E vorba de pozia
poeţilor noştri mari, Erninescu, Ale le-o dă ’acestor motive. Cruciaţii, sa „Pământ“:
xandri, Coşbuc, corul lor îngeresc
totdeauna ne-a întărit speranţa în Ce strâns mă ţii legat de tine,
acest frumos prezent. Rugăciunile Oprindu’mi ori şi ce avânt !
Aş vrea să zbor, aş vrea să caut,
neamului şi în deosebi cântecele du Dar strâns mă ţii legat de tine,
ioase, pe care femeile noastre le Pământ, nesimţitor pământ!...
cântau cu foc şi cu lacrămi fier
binţi, se rugau pentru realizarea a- Mai sus de nori se ’nalţă gându’mi
cestui sfânt vis, şi au fost ascultate. Şi’n zarea cerului senin
El e corola unui crin...
„Ce vrea femeia, vrea şi Dumnezeu!“ Dar cad sub batere de vânt
Dc-aceea, astăzi naţiune mândră Petale albe pe-f9mânt.
bucură-te, că Dumnezeu ţi-a dăruit
Romănia-Mare, s’a împlinit visul Mi-e rădăcina ’nfiptă ’n tine,
Mă bate vremea şi mă plouă,
sfânt, dorit de veacuri. întreagă Eu Mi-s frânte braţele-amândouă,
ropa te-a admirat, te-a lăudat, astăzi întregul trup par’că mi-e frânt, —
făşeşti ca falnică naţiune şi numele Şi ’ncet s’apleacă spre pământ...
de Român este cunoscut.
Ca mâine orice năzuinţă
AURORA. Şi orice vis, orice avânt,
Ce-a fost mai bun, ce-a fost mai sfânt,
Sub valul vremii trecătoare
m m m sm M m ssm m sm Se vor preface în pământ...
Cetiţi şi răspândiţi Pământ, nesimţitor pământ...
Nota de duioşie discretă, care
tremură şi’n aceste versuri, o’ntâl-
Revista ,Cosinzeana‘. Vasile Al. George nim adesea la Vasile Al. George.
talentatul poet ardelean, al cărui vo
lum intitulat „Pământ“, a ieşit zilele Când mai mult, când mai puţin
acestea de sub tipar. pronunţată, ea constituie însă un