Page 13 - 1922-22
P. 13
Nr. 22 ------------------------------------------ - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - Pag. 341.
a d-lui Bârsan, care în calitate de propagandă în 10.000 de exemplare. ceeace a dat posibilitatea observatorilor
director trebuia să ştie că nu e Cetitorii noştri, cari îşi dau seama să facă deductiuni interesante.
bine să compromită realele talente de enormele sacrificii, pe care le fa Astfel în partea aceea a curbei, care
ale artiştilor dela Cluj cu roluri ce corespunde vârstei de 30—50 ani pentru
oameni şi prin urmare de 30—50 de zile
întrec puterea lor de creaţie. cem pentru susţinerea acestei re pentru muşte, mortalitatea este mai mare
Ofelia d-şoarei Jeana Popovici viste, sunt rugaţi ca să ne stea în la muşte, decât la oameni. In schimb pe
ne-a arătat talentul său sub o nouă ajutor, făcându-ne printre prietenii rioada bătrâneţei, căderea este mal frec
ventă la oameni, decât la muşte.
faţă. Nimeni nu credea că d-sa ar şi cunoscuţii lor măcar câte 2—3
putea juca şi dramă şi încă un rol abonamente noui. Pentru ce această diferenţă, această
din care artiste cu mare reputaţie anomalie? Cei doi savanţi americani o
explică în modul următor şi bine înţeles,
au trebuit să iasă îngenunchiate. Şi Numele şi fotografia acelor iubiţi că lor le revine întreagă răspunderea: Du
chipul cu desăvârşire corect cum a cetitori ai noştri, cari înţeleg să spri- rata vieţii la Drosophila este regulată
interpretat acest mare rol ne face jinească munca noastră, câştigân- printr’o lege mai biologică, mai naturală,
să aşteptăm dela D-sa şi dramă. A du-ne noi abonaţi, le vom da, în decât aceea'a omului. Pentru acesta din
urmă, manifestaţiile activităţii sale vitale,
avut’scene în adevăr foarte bune ale chimismului său, sunt turburate, mo
şi dacă i-a lipsit puţin unitatea, ne-a cepând cu numărul de Crăciun, în dificate de toate măsurile de higienă, pe
dat în schimb o mişcătoare scenă revistă la o rubrică specială, sub cari educaţia sa tehnică i le indică ca
când, nebună, împarte florile în faţa titlul: folositoare.
celor pe care acum nu-i mai cu „Prodagandiştii revistei „ C o s i n z e a n a " . Dacă cele două curbe se despart în par
noaşte. tea lor mijlocie, este pentrucă aceste mă
suri au reuşit la specia umană să întâr
Dl Bănuţiu, un tânăr artist, ne-a Rugăm în acest scop pe abonaţii zie moartea fiinţelor venite pe lume cu
surprins cu interpretarea foarte bună noştri să ne colecteze de pe acum forţe mai slabe. In urmă însă dispar re
a Actorului. D-sa va fi un foarte abonamente noui şi să ni le trimită pede îndată ce trece epoca mijlocie, lă
preţios element de dramă. împreună cu o fotografie a lor. sând loc muştelor să se desfăteze la bă
trâneţe.
Decoruri noui, punerea în scenă
In ajutorul acestei interpretări americanii
foarte îngrijită, deşi în unele ta Abonamentul dela anul nou va citează un fapt extrem de curios. Doi com
blouri unde ar fi trebuit o perspec ji 120 Lei pe an. Această uşoară patrioţi de ai lor Glover şi Maccdonel au
tivă mai largă s’a ghemuit decorul urcare suntem siliţi s'o facem, scum- studiat în perioada dela 1913—1916 du
chiar lângă rampă, aşa cum s’a pindu-se în cursul anului acesta mult rata vieţii la populaţiile provinciilor ro
făcut cu tablourile când apare umbra mane din Africa, bazându-se pe datele
furnizate de inscripţiile de pe pietrile
regelui mort. şi hârtia şi mâna de lucru. mormintelor şi au stabilit şi ei curbele
* mortalităţii în aceasta îndepărtată epocă.
V. N. Curbele arată, că viaţa se desfăşura
Omul şi musca. Nu este vorba aci de
atunci cu o perfectă regularitate. Oamenii
vre-o fabulă, nici de a arăta imensele pe trăiau până la adânci bătrâneţe. Constitu
ricole, ce le prezintă acest uricios animal
pentru sănătatea publică şi nici de nece ţia lor robustă sfida vremurile. Cei plă
pânzi dispăreau iute şi degrabă.
sitatea imperioasă, de a-1 stârpi fără milă.
Voim să arătăm cetitorilor noştri un stu Ori curba Drosophilei îşi ia locul exact
diu comparativ al naturaliştilor americani între aceea a omului civilizat, căzut victi
Raymond Pearl şi Silvia Parker, cari au mă insalubrităţii publice şi a strămoşilor
publicat de curând observaţiile lor asupra noştri de acum două mii de ani.
duratei vieţii muştelor în comparaţie cu
E bine, sau e rău, Durţinezeu ştie. Iar
aceea a omului. sociologii se îndrepteze, ce-i de îndreptat,
Constatările acestor savanţi sunt destul numai să se poată înţelege. Căci Doamne
de interesante. Ei au operat asupra mai de multe ar scăpa oamenii, dacă s’ar pu
multor mii de indivizi din patru rase ale tea înţelege unii cu alţii.
speciei muştelor de fructe: Drosophila
melanogaster. Gh. St.
Le-au închis la o temperatură constantă *
de 25 grade, menţinută cu ajutorul unei Biblia. Intre scrierile cele mai de seamă,
etuve electrice şi le-au nutrit confortabil cu cari au pasionat omenirea, se găseşte in
mâncări alese. primul rând cartea cărţilor: biblia cu co
Comptabilitatea deceselor insă, care morile ei de învăţături morale. — In toate
trebuia să fie exactă, dacă voia intr’ade- ţările de pe rotogolul pământului sunt
văr să stabilească durata reală a existen societăţi de propagandă, pentru intensifi
tei unei muşte, nu era uşor de ţinut. carea cetitului acestei preţioase bogăţii
Rugăm pe toţi abonaţii noştri, Experimentatorii au avut atunci ideea sufleteşti. In Anglia societatea „The British
and Foreign Bible-Society“ a luat o mare
cari au fost avizaţi printr’o cartă să ia ca model de comparaţie tabelele, desvoltare, înfiinţând depozite în toate
de cari se servesc în socotelile lor socie
poştală, că sunt în întârziere tăţile de asigurare pentru stabilirea mor ţările mai principale. In America, călă
torul poate avea la dispoziţie ori şi când
cu plata abonamentului, să bi- talităţii la oameni, singurele, cari pot da în orice hotel biblia in limba maternă.
unele indicaţii mai precise.
nevoiască a trimite neîntârziat Cartea aceasta, cu 1700 de pagini se
După un timp oarecare de observaţie
restanţa, căci* altfel nu le mai au ajuns să compare curba relativă la vindea în timpuri normale numai cu 80
de bani. Ea a apărut în nu mai puţin
muşte, cu aceea relativă la oameni şi con
trimitem revista. statară cu oarecare uimire, că traseul ur de 432 de limbi, cu caractere arabe,
* mează aceeaşi direcţie. S’a luat atunci ca gotice, evreeşti, chinezeşti, cirile etc. Numai
unitate de mortalitate a muştei ziua, iar pentru orbi s’au tipărit exemplare în 31
începând cu numărul de Crăciun, a omului anul, adecă musca trăieşte în de. limbi.
revista „Cosinzeana“ va apărea pe mediu de atâtea ori 24 de ore, de câte- Interesul, pe care lumea îl poartă acestei
ori trăieşte omul 365 de zile. minuni a inţelepciunei omeneşti este apre
hârtia ei dinainte de războiu şi cu ciabil în toate părţile.
Continuând traseul în unele puncte se
prilejul acesta se va trimite pentru poate observa o despărţire a curbelor, Răsboiul a avut în multe ţări o influinţă
