Page 14 - 1922-22

N
t

Pag. 342. - -........................ C O S 1 N Z E A N A Nr. 22

nefastă asupra cetitului bibliei. In alte superioritatea morală şi integritatea ju­ Cum se tipăria o carte în Veacul al
ţări însă interesul pentru cultivarea cât stiţiei franceze. Iată de ce e vorba: XVIII. Găsind la un anticar o carte ti­
mai intensă a moralei creştine a crescut, părită la 1766 în Franţa, iată ce am des­
cu toată reducerea de teritorii. Una dintre cele mai renumite dansa­ coperit :
Tabloul comparativ următor ne va da toare de odinioară ale Parisului, celebră
o icoană reală a situaţiei. — In anii 1919 prin frumuseţea ei şi prin legăturile ga­ Cartea se numeşte „Recherches pour
lante ce le-a întreţinut cu multe dintre
şi 1920 biblia s’a vândut în următoarele l’origine des décoveurtes attribuées aux
exemplare : capetele încoronate ale Europei, in deo­ modernes“ de Dutens. La sfârşitul cărţii
sebi cu regele Leopold II al Belgiei, Dom­ există o notă interesantă : aprobarea ofi­
1919 1920 nişoara Cleo de Merode s’a simţit jignită cială pentru tipărirea cărţii, urmată de
Germania 147.257 93.046 în amorul propriu prin reprezentarea pe privilegiul pe care regele Ludovic XIV
Elveţia 13.865 15.623 scenele de cinematograf ale Capitalei, a îl acorda editorului.
Austria 13.926 20.198 filmului „Au Paon“, in care i se părea ei Actul privilegiului era pompos ca tot
Cehoslovacia 4.423 10.007 că sunt copiate şi biciuite scene din viaţa ce făcea Regele Soare. El înştinţa pe toţi
Ungaria 29.768 18.027 ei intimă. In anumite texte ale filmului consilierii săi, preoţii, primarii, ofiţerii de
este amintit numele unei dansatoare ame­
In România biblia este prea puţin răs­ ricane „Cleo“, reprezentând o fată depra­ justiţie etc. că a dat voe văduvei Duchesne,
pândită. — Preoţimea noastră şi-a dat vată, care eşia spre ziuă din cabareturi librar din Paris să tipărească acea carte.
prea puţin seama ;de enormele foloase în stare de ebrietate însocietatea unor tineri Privilegiul era valabil 12 ani şi se inter­
morale, pe cari le poate propaga cetitul galanţi, dintre cari unul, băiat de familie, zicea librarilor, editorilor şi tipografilor
acestei preţioase lucrări. s’a îndrăgostit de ea şi a luat-o de soţie. de a tipări altă ediţie şi chiar de a ti­
La Slovaci a fost tradusă pe înţelesul Familia tânărului o apostrofează cu epi­ pări numai extracte, fără voia văduvei
poporului de părintele Hlinka, prin anii tetele cele mai nedemne. Duchesne. Pentru contravenienţi se pre­
1908—1910, când acest martir al nea­ vedea o amendă de 3000 lire.
mului său era închis în temniţa din Se- Domnişoara de Merode a cerut Tribu­ In actul de privilegiu se judeca pe ce
ghedin. nalului secvestrarea imediată a filmului, hârtie se va tipări cartea şi cu ce litere.
până când se va putea pronunţa justiţia,
Nouă încă ne-ar aduce foloase inapre­ deoarece dânsa a acţionat în judecată pe Se specifica ca după tipărire să se dea
ciabile o astfel de răstălmăcire. proprietarul filmului în chestiune. 2 volume Bibliotecii publice, unul Biblio­
* tecii Regale etc. Acest act era înregistrat
Preşedintele, cu toată opoziţia făcută la Camera Sindicală a librarilor şi tipo­
In vârtejul miliardelor. La 10 Octom- de cei interesaţi a ordonat punerea sub grafilor.
vrie a murit subit într’un hotel din Sout­ sechestru a filmului încriminat, prescriind,
hampton în apropiere de Londra, Isaac că decisia sa să fie imediat executată. — *
Guggenheim, regele aramei. Iată o justiţie într’adevăr superioară. Flammarion şi teoriile lui Einstein.
Tatăl său Meyer Guggenheim, originar Marele astronom Flamarion studiind ul­
din Elveţia a emigrat în America la anul * tima eclipsă totală dela 21 Sept. a. c.
1853, debarcând în ţara miliardarilor abia O poetă în consiliul de disciplină. verificând veracitatea teoriilor lui Einstein
cu câţiva franci în buzunar. Aci s’a apucat Mai puţin superior este consiliul de dis­ în legătură cu acest fenomen, iată ce
de negustorie vânzând pe stradă chinoros ciplină al funcţionarilor poştei din Paris, spune :
pentru sobe. La moartea sa era cel mai cari lipsiţi de curtoasia ce o datoresc se­
mare exploatator de mine de aramă. Isaac xului frumos, aplică o pedeapsă aspră După Einstein, energia luminoasă e
este unul din cei şapte fii ai lui Meyer, unei funţionare, care pe lângă această grea, de unde rezultă că razele unei stele
proprietarii societăţii „Guggenhejm Ex­ modestă îndeletnicire mai posedă şi ma­ ce ating marginea soarelui, mai înainte
ploration Company“, o instituţie formida­ rele dar al poeziei, este aşa zicând fiica de a atinge ochiul nostru, trebue să fie
bilă, care posedă mine de aramă în zeilor. deviate dela Iinîa dreaptă prin influenţa
Alaska, Mexico şi California. masei solare.
Intr’adevăr, Domnişoara Marta Dupuy
este o versificatoare cu mult talent poetic. Unghiul de deviaţie cum îl prevede
America exagerează puţin. — însu­ La 1904 a câştigat premiul Sully-Prud- teoria relativităţii este de o secundă de
arc şi 75 de sutimi. Lucrul acesta trebuia
fleţirea americanilor pentru amendarea homme, iar un an mai târziu ministrul deci verificat.
legii de prohibiţie a alcoolului a cam in­ Franţei d-nul Leon Berard a atârnat pe
dispus autorităţile transoceanice, cari văd pieptul tânărei poete floarea timidă a Stelele din apropierea soarelui la eclipsă
în întronarea regimului alcoolic un pe­ academiei. vor fi puţin numeroase şi puţin luminoase.
ricol, care ameninţă mersul normal al In serviciu, domnişoara Marta se vede Şi apoi deviaţia ce trebue măsurată este
muncii. că este mai puţin fericită. Munca nelini­ extrem de mică : o secundă şi 3 sferturi
De aceea John Bull a dat un b i 11, în ştită a biroului de poştă cu publicul acela numai. Vă puteţi închipui cât e de mică !
virtutea căruia toate vapoarele, cari au nervos, care îţi bate la geam tocmai în Să ne gândim că o secundă e mărimea
* pe bord beuturi spirtoase se vor opri în momentul celor mai dulci inspiraţii, şi-ţi aparentă a unui metru la depărtarea de
larg la o distauţă de 3 mile, nefiindu-le alungă pentru o marcă de 25 de bani 205268 metri, sau un centimetru văzut dela
permis a acosta în porturile americane planul întreg al unei capodopere, poate, 2 km. ori un milimetru văzut dela 206
începând cu ziua de 14 Octomvrie. adusese pe poetă într’o stare de suresci­ metri sau un fir de păr subţire de a 10
tare nervoasă. De aceea foarte adeseori parte dintr’un milimetru văzut la 20 de
Billul acesta, a produs consternaţie pe se întâmpla, ca profanii să scrie în car­ metri.
vasele cu direcţia spre America, cari au tea plângerilor, că ei nu recunosc în faţa
toate pe bordul lor pivniţe excelente, cari ghişeului P. T. T. înălţimile Olimpului. Ce este deci o secundă? !
nu pot fi vărsate în mare. Pe de altă E unghiul sub care vom vedea, A ori
parte echipajul nu renunţă la raţia de o Administraţia P. T. T. printr’o antitesă cât de tare ne-ar fi vederea, — dela cap
jumătate de litru de vin, iar cei dela ca­ romantică şi printr’un rafinament chine­ până la picioare un om de 1,70 m. la o
zane un litru ce Ii-se cuvine pe zi după zesc de crudelitate a dat dreptul profani­ depărtare de 350 de kilometri.
regulament. lor, mai aducând în sarcina fiicei lui Ap- Un astfel de unghiu e prea mic şi in­
polo şi faptul, că-şi încălzeşte cafeluţa la
Societăţile de navigaţie europene au gazul statului, pricinuind o colosală pier­ vizibil cu ochiul liber, din care cauză e
înaintat un protest împotriva acestui „bill“ dere în averea publică. şi greu a-1 măsura.
sec, şi speră, că Curtea supremă va re­ Domnişoara Marta Dupuy a fost tra­ Ori ce ar fi, — confirmare sau neconfir-
fuza să ratifice un astfel de abuz de dusă prin urmare în faţa consiliului de mare a teoriilor lui Einstein, — nu vom
putere. disciplină al P. T. T. şi acuzată de lipsă vedea din cauza aceasta dispărând gran­
* de amor propriu şi indisciplină. diosul şi magnificul edificiu al mecanicei
Cinstea individuală. Franţa este cea Consiliul, ca un părinte sever a admo- newtoniene, care este pe deplin stabilită.
dintâi ţară din lume, care a decretat prin niat, pe Domnişoara Marta, atragându-i Iată cum această eclipsă are o infimă
revoluţia ei dela 1789 drepturile omului. atenţia în deosebi asupra gazului admi­ importanţă la verificarea acestor detalii
De aceea orice prejudiciu adus libertăţii nistraţiei, care şi aşa nu poate face ex­ fără nici-o însemnătate.
sau onoarei personale a cuiva este repri­ plozii artistice în combinaţiile poetice ale G. P.
mat cu ultima energie. Cazul, ce-1 vom distinsei laureate.
istorisi aci, ne dovedeşte mai mult despre * *