Page 2 - 1922-22
P. 2

Pag. 330                                    C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   Nr. 22.

                                  Ceva despre compozitorul ceh Smetana şi opera sa


                   în  Bucureşti  serbătoreşte  lu­  concert  în  Londra,  Paris  şi  Ge­  mai  sfâşietor  ca  scena:  unul
                mea  muzicală  şi  intelectualitatea  neva,  după  încheiarea  păcii  —  din  regii  încoronaţi,  ai  sunetu­
                română  memoria  unuia  din  cei  au  executat  mai  întâi  de  toate  lui,  să  asiste,  surd,  la  deschi­
                mai  de  seamă  compozitori,  nu  „Patria  mea“,  în  care  *sunt  des­  derea  teatrului  naţional  al  po­
                numai  cehi,  ci  ai  lumii,  memo­  crise  într’un  mod  magistral:  râul  porului  său  (1881)  când  fu
                ria lui Frederic Smetana. Se joacă  Vltava—Moldava, care trece prin  sărbătorit  ca  un  adevărat  po­
                pe scena „Operei române“ vestita  Praga — regiunea Şarka de lângă  tentat ?
                sa  operă  naţională:  „Mireasa  Praga,  loc  istoric  remarcabil          Pe lângă surzenie a avut Sme­
                        11
                vândută   şi  toate  locurile  vor  fi  pentru  cehi  —  şi  „cântecul  ţă­  tana  să  mai  urce  şi  alt  calvar,
                vândute,  cu  multe  reprezentaţii  ranului“.                           acela  al  mizeriei.  Ca  mulţi  alţi
                înainte  —  de  asta  sunt  sigur  —   Din  punct  de  vedere  muzical  promotori  ai  omenirii,  sta  şi  el
                fiindcă  opera  aceasta  face  parte   nu  voiu  putea  analiza  operele  adeseori  în  pragul  celei  mai  de­
                din  vistieria  scumpă  a  sufletului   acestea,  fiindcă  nu  mă  pricep  la  săvârşite sărăcii.
                omenesc, în general şi în special.   aşa  ceva,  ceeace  vreau  să  relev   In  privinţa  aceasta  ne  oferă
                Este şi omenească şi naţională.     este  că  cine  a  trăit  între  cehi   nişte  documente  semnificative
                   O operă, care nu îmbătrâneşte.  câtâva  vreme  trebue  să  înţeleagă   biograful  său  Bronislav  Wellek
                Ca  să  priceapă  cetitorul  însem­  marea  importanţă  a  personalităţii   (după  care  iau  multe  din  infor­
                nătatea  acestei  opere,  scriu  câte­  acesteia  pentru  desvoltarea  lor   maţiile  de  faţă:  —  „Oster.  Ung.
                va  date  esplicative.  Premiera  ei  culturală.                        Revue“,  1894-5,  Praga).  Ascul­
                este considerată de opinia publi­     Popor  eminamente  muzical  —  taţi  unul  din  ţipetele  de  durere
                că  cehă  ca  „ziua  naşterii  operii   corul  institutorilor  din  Praga,  ale  compositorului.  II  dă  într o
                                                                                                                       ?
                cehe“  (30  Mai  1866).  Din  Mai   menţionat mai sus, a câştigat pre­  scrisoare  din  Noemvrie  1880,
                1866  s’a  jucat  pe  scena  „teatru­  miul întâi la un concurs de coruri  prietenului  său  Srb  :  „Scriu  me­
                lui  naţional  ceh“  din  Praga  până   bărbăteşti, internaţional, în Paris,  reu  la  opera  „Certova  Stena“.
                în 1882 de 100 de ori, iar în de­   — popor, care a dat lumii muzicale  Intr’aceea  aş  vrea  bucuros  să-mi
                cursul  răsboiului  a  putut  şă-şi   trinitatea  Smetana,  Dworâk  şi  câştig  cu  compoziţii  mai  mici  o
                serbeze  jubileul  binemeritat  de   Fibich,  are  un  cult  deosebit  pen­  para,  o  ticăloasă  sumuliţă  edito­
                500 de reprezentaţii. La expoziţia   tru  muzică.  Corurile  cehilor  şi  rială.  Dar  cu  ce?  şi  unde?  Nici
                din Viena (1892) a fost unul din    concertele  date  de  Koczian,  de  nu  mă  pricep  să  scutur  din  mâ­
                punctele actractive.                Emma  Destin,  de  Kubelik  sau  necă piese nouă muzicale... ca să
                   Nu este intelectual ceh, aş pu­  de  „cuatorul  ceh“  sunt  vestite  în  aibă  o  oareşcare  valoare.  Mă  o-
                tea  susţine,  nu  este  ţăran  ceh,   toată  lumea.  Când  a  voit  să-mi  preşte  dela  aşa  ceva  nu  numai
                care  să  nu  fi  auzit  melodiile  din   ofere ceva specific cehesc,m’a in­  surzenia  mea  dar  şi  o  anumită
                „Mireasa  vândută“  şi  să  nu  se  fi   vitat iubitul Jarmk junior din Brno  sfială  faţă  de  sfinţenia  artei,
                extaziat de ele.                    (fostul  Brunn)  să  ascult  în  „Nâ-  care-mi  porunceşte  să  scriu  nu­
                   Smetana  este  unul  din  marii  rodni Dum “, în casa lor naţională,  mai  atunci,  când  este  gândul,  de
                compozitori,  pe  cari  ni  i-a  dăruit  ciclul  „Patria  mea“  şi  cuartetul  care  sunt  cuprins,  vrednic  de  ea,
                poporul  ceh.  Mort  în  1884,  după  „Din viaţa mea“.                  dacă  este  bun,  interesant  şi  nu
                o  viaţă  plină  de  sbucium,  a  lăsat   Era  încă  sub  dinastia  urgisită,  este  de  toate  zilele  !  Şi  astfel  de
                in  urma  sa  multe  opere  nepieri­  de  Habsburg,  şi  publicul  adunat   gânduri  nu  se  nasc,  nu-i  vorba,
                toare,  ca  „Dalibor“  (numele  este   în  sala  de  concerte  simţia  dure­  în toate zilele! E un chin! — Tot
                al  bardului  naţional  Dalibor),   rea  compozitorului  ceh,  când  îşi  mereu  şi  mereu  câte  o  trebuinţă
                „Libuşa“  (mitica  regină,  de  care   descria  surzenia,  ca  şi  când  ar  fi  şi rezultatul unul şi acelaş — de­
                spune  tradiţia,  că  ar  fi  înfiinţat   fost  durerile  neamului  ceh  de  pe   ficitul !“
                oraşul  Praga),  „Sărutarea“,  şi   atunci. Trebuie să se ştie că ma­      Ascultaţi,  vânători  după  sen­
                această  „Mireasă  vândută“  —      rele  compozitor  a  avut  aceeaş  zaţional  cu  ori  ce  preţ,  voi,  cari
                apoi  simfonia  (ciclu)  „Patria    soartă dureroasă ca şi Beethoven    nu ştiţi ce va să zică acea „anu­
                mea“  şi  cuartetul  „Din  viaţa    —  a  trăit  ani  indelungaţi  în  sur­  mită sfială faţă de sfinţenia artei“.
                mea“.                               zenia  cea  mai  completă,  com­       Smetana  căpăta  odată  91  fio­
                   Când a fost vorba ca orchestra  punând  —  întocmai  ca  Beet­       rini austriaci pe lună, îi rămâneau
                teatrului naţional ceh din Praga şi  hoven  —  bucăţi  clasice  în  a-  din aceştia 6 pentru persoana pro­
                corurile  institutorilor  cehi  din  ceastă sfântă surzenie.            prie,  iar  ceilalţi  îi  folosea  pentru
                Moravia  şi  Praga  să  dea  câte  un  îşi  poate  cineva  închipui  ceva  întreţinerea copiilor săi!
   1   2   3   4   5   6   7