Page 5 - 1922-22
P. 5
Nr. 22 C O S I N Z E A N A Pag. 333
în aceeaşi zi ministrului elve Biruinţa fascismului italian
ţian acreditat pe lângă Casa
Albă, că mareşalul Foch este Astăzi suntem în plăcuta si lua în mâini guvernarea ţării.
autorizat să primească repre tuaţie de-a da cetitorilor acestei Trupele fasciste concentrate
zentanţii Germaniei investiţi cu reviste noui ilustraţii privitoare în jurul Neapolei în număr de
depline puteri, pentru a le co la mişcarea fascistă italiană. 35.000 au fost îndrumate să
munica condiţiile de armistiţiu. Aceste ilustraţii sunt de natură plece spre capitală. In faţa aces
La 6 Nov. a ajuns la Berlin a explica uşor repedea cuce tei mişcări de trupe, guvernul
comunicarea ministrului elveţian rire, pe care a făcut-o în Italia italian trebuia să ia o hotărîre
şi a doua zi 7 Nov. la orele fascismul, căci în adevăr, dacă energică, sau să-şi dea dimisia.
127î noaptea Hindenburg a in într’o vreme fas întâi a încercat cu
format printr’o radiogramă pe cismul s’a mani energia şiîn28 Oc
mareşalul Foch, despre desig- festat numai ca tomvrie, la amiaz,
narea plenipotenţiarilor germani. o puternică ac adeclaratînRoma
Generalisimul armatelor a- ţiune contra bol starea de asediu,
liate a răspuns îndată, că a- şevismului şi pă dar văzând, că to
şteaptă pe negociatori şi în rea că se va stânge tul e zadarnic şi că
aceeaşi seară au şi sosit la curând,— apoi în tot nu se poate
Rethondes secretarul de stat ultimele zile îna menţine, a re
Erzberger, generalul Winterfeld, inte de a se ţi- nunţat la acest
contele Obendorf şi căpitanul neacongresuldela act şi după un sfert
de marină Wanslow. Neapole, s’a vă de oră starea de a-
Dl Mermeix expune considera zut că mişcarea sediu afostridica-
ţiile, cari — după părerea sa fascistă se iden tă. Regele simţind
— au determinat pe mareşalul tifica cu desăvâr care este voinţa
Foch, de a nu lăsasă-i scape ocazia şire cu sufletul ţării, a ţinut să
obţinerei capitulării Germaniei: national italian\ meargă şi de data
1. Englezii erau obosiţi, căci şi din momentul Benito Mussolini aceasta, ca şi în
la consiliul de războiu din 26 acesta biruinţa lui şeful fascist şi prim-ministru actual al 1915, cânds’ade-
Oct. mareşalul Douglas Haig a fost asigurată. Italiei. clarat războiul, în
a spus, că ar fi bine să se ter Incă*în "congresul delà ¡Nea-? direcţia, în care [mergeau ¡mas-
mine odată, dacă e cu putinţă; pole şefii fascişti jau^simţit, că sele. Căderea guvernului era ast
2. Deşi Francezii erau destul
de entuziasmaţi pentru război, ceasul lor a sosit 'şi de aceea! fel hotărîtă. Incercărie făcute
au plecat la Roma, fără să uite, pentru a convinge pe Mussolini
totuşi lupta care ţinea fără în bineînţeles, a lua toate măsurile să intre în guvern, nereu
trerupere încă din Martie. 1918 necesare pentru cazul, când ar şind, cabinetul şi-a dat dimisia.
li-a cauzatperderi considerabile;
3. Statele Unite debarcau în
fiecare lună regulat o armată
de 250.000 de oameni, astfel că
în scurt timp americanii ar fi
avut preponderanţa pe continent
şi în acest caz venia eo ipso
în discuţie chestiunea coman
damentului suprem, pe care
Francezii nu Far fi dat bucuros
din mână. Ori pentru înfrânge
rea definitivă a Germaniei era
necesară o lovitură de încă
câteva luni sub o comandă
streină, neexperimentată.
Acestea sunt consideraţiile dlui
Mermeix, menite să aducă o
rază de lumină în această che ■-
stiune foarte des controversată. După declararea stării de asediu în Roma, armata a barat câteva străzi. Aci
Gh. St vedem barat podul Cavour.