Page 18 - 1922-23-24
P. 18
Pag. 362 C O S I N Z E A N A Nr. 23-24
Numărul de Crăciun al revistei „Cosin- cestui canal pare foarte uşoară, mai ales Waterloo. (Se ştie, că la Waterloo, un sat
zeana“ se va trimite la cerere gratuit tu când e senin şi-l măsori cu ochii de pe „belgian“ a fost învins Napoleon definitv
turor, care doresc să o cunoască şi să o ţărm. Trecerea lui în înot este cu toate de armatele anglo-prusiace în 1815).
aboneze. acestea foarte anevoioasă în urma curen Legendara redingotă gris costa de obi
* ţilor puternici, care 11 stăpânesc. Aşa se cei 160 fr. şi era făcută de Lejeune croi
Mai având din singuratici numeri ai explică cum înotarea lui nu a succes până torul împăratului. Tipul acesta de redin
revistei un stoc restrâns de exemplare, în- acum decât la doui inşi, deşi numărul ce gotă gris cu guler înalt l’a făcut împă
cunoştinţăm pe cetitorii noştri, cari au lor ce au încercat acest lucru, este foarte ratul pentru întâiaş dată în câmpui dela
lipsuri în colecţie, că în schimbul sumei de mare. Unii au eşuat la câţiva paşi de Boulogne la 1804. Astăzi nu se mai cu
4 lei de număr le trimitem numerele ce ţărm, când un nou curent i-a dus iarăş nosc decât două autentice : una se gă
le lipsesc. în larg, răpindu-le icoana fermecătoare a seşte in muzeul armatei din Paris şi una
* succesului, care părea atât de sigur. la prinţul Victor.
* La moartea sa întâmplată la 5 Mai
Fiind acest număr cel din urmă în
anul de faţă, rugăm stăruitor pe toţi Răsboi rochiilor lungi. Reuniunea clu 1821 pe insula Santa Elena a fost îmbră
abonaţii noştri să binevoiască a se burilor femenine din New-York a decla cat în uniforma dela Marengo (sat în Ita
îngriji cât mai neîntârziat de reînoirea rat printr’un apel cătră lumea femenină lia, celebru prin victoria lui Napoleon
abonamentului. în acest scop am ală răsboi rochiilor lungi. Femeile invoacă fel asupra austriacilor la 1800).
turat la fiecare foaie câte-un mandat şi fel de acuze împotriva lungimei ro La 15 Oct. 1840 cele patru sicrie, cari
postai, cu care abonaţii noştri sunt chiilor şi tot felul de motive pentru sus inveliau osemintele marelui împărat au
rugaţi a trimite atât noul abonament, ţinerea tezei lor. Cele mai serioase din fost deschise, Napoleon era îmbrăcat
cât şi restanţele de abonament. Cei aceste motive sunt de ordin higenic. Jos atunci în uniforma de vânător de gardă,
cari mai au pe anul acesta vreo restanţă prin urmare rochiile lungi. iar pe piept era aşezată „mica“ lui pălă
numai aşa vor primi numărul de Cră * rioară.
ciun, dacă ne vor trimite până atunci Premiile „Cărţii Româneşti“. „Cartea SCRISORI DELA REDACŢIE
restanţa. Românească“ continuă şi in anul viitor
* 1923 concursurile cu premii pentru scrieri E. S. în D. Regretăm, că timpul nu ne
Să nu se uite, că abonamentul la re româneşti. permite să ne ocupăm de cele ce ne
vista „Cosinzeana“ pe anul 1923 este Premiile ce va acorda se ridică la cereţi şi vă rugăm să vă adresaţi altcuiva,
120 Lei pe an! Suntem siliţi să facem a- suma de Lei 113.000. care dispune de mai multă vreme liberă. —
ceasta uşoară urcare de abonament, de Prospecte detailate cari cuprind subiec Din ce aţi trimis pe seama revistei nu
oarece dela Crăciun încolo vom da re tele şi condiţiunile acestui concurs, se putem folosi nimic.
vista pe hârtie din timpul de pace şi pen- trimit cu plăcere la cererile ce se vor S. M. Z. Proza Dvstră am puclicat-o
trucă in cursul acestui an s’a scumpit mult adresa Direcţiunii „Cartea Românească“ cu plăcere, dar poeziile nu sunt în genul
şi mâna de lucru şi hârtia. Bucureşti, Bulev. Academiei 3. celor de care publicăm noi. Editura şi
* * tipografia din Calea Dorobanţilor este a
Amintiri asupra lui Napoleon. Cu pri „Cărţii Româneşti“.
Un monument părintelui Lu- lejul centenarului morţii lui Napoleon s’au G. M. în C. Nuvela Dtră e mult ca
caci. Credem, că neamul românesc evocat multe amintiri, istorioare şi le lucrare începătoare, dar nu poate cu toate
va şti să eternizeze în mod demn gende referitoare la viaţa şi gloria ma acestea trece încă pragul. Mai încercaţi
amintirea celui mai mare luptător relui împărat. In „Revue Mondiale“ scrii şi cu alte bucăţi.
torul Henry d’Almeras publică un studiu
T. B. „Lumina Amintirii“ are slăbuţă
al unităţii sale, ridicându-i în oraşul asupra micei pălării şi a redingotei gris strofa a 2-a şi a 3-a. „Aşteptare“ pare
Cluj un monument, care să fie un a lui Napoleon. Pălărioara ale cărei forme mai bună şi poate o vom folosi-o cândva.
simbol al luptelor noastre din trecu şi dimensiuni au variat în mai multe rân Remus Perian. „Flamura" apare Ia
tul plin de suferinţi şi de jertfe. duri era din pâslă cu peri lungi ca a Craiova şi „Izvoraşul“ în Biştriţa, judeţul
preoţilor noştrii, cu o dublură de un verde, Mehedinţi.
* bătând în gris. La început puţin ridicată Ariadna Medvighi. Fiind omis în co
şi foarte largă era de 15 cm. de innaltă respondenţa Dv. numărul pe care-1 recla
S’a stins „Lumina Femeii“. Revista de şi 55 de largă; mai târziu avea 25 cm.
familie a Dnei Sanda 1. Mateiu, nu mai înălţime şi 45 lărgime. Conturul capului maţi, vă rugăm să binevoiţi a ne comu
este. A încetat şi ea, ca atâtea alte publi era de 56 cm. „Pălărioarele“ acestea erau nica din nou ce număr nu aţi primit. Vă
caţii pornite cu dragoste şi cu entuziasm, furnisate de Poupart, pălărierul, croitorul mulţumim pentru cele 2 abonamente.
dar pe care publicul simte prea puţin ne şi pasmantierul împăratului şi al prinţilor P U B L I C A Ţ I I N O U I
voia să le sprijinească. Regretăm moar şi costau după o factură cu data de 19
tea acestei reviste, care avea o menire a- August 1808, 60 de franci. Astăzi nu se 1. Calendarul Gospodarilor pe anul 1923.
tât de frumoasă şi care, vreme cât a a- mai cunosc decât două pălării purtate de Editura Cărţii Româneşti. Preţul 4 Lei.
părut, a umpluţ in adevăr un gol in viaţa Napoleon pe vremea, când era prim con 2. Avram Iancu de Ioan Georgescu, secre
femeilor noastre. sul. Una se găseşte in muzeul din Bou- tarul literar al Asociaţiunii. Editura
* Asociaţiunii. Preţul 4 Lei.
logne şi cealaltă la o nepoată de a lui
în Careii Mari a luat fiinţă o „Socie Giraud, fost veterinar al împăratului. 8e 3. Dogorozi: Cum s’o despărţit Tanti
tatea pentru Teatru şi Cultură Românea găsesc însă mai multe pălării din epoca Veronica, nuvele şi schiţe. Editura
scă în Ţara de Sus“, cu scopul de a imperială. Una, care a purtat-o Napoleon „Scrisul Românesc“, Çraiova. Preţul
răspândi cultura românească şi a face pe vremea campaniei din Rusia şi a dă 15 Lei.
să răsune dulcele nostru grai muzical pe ruit-o servitorului său Evrard, a îost cum 4. Dr. Ion Bălan: Viaţa lui Isus, scrisă pe
scenele oraşelor şi comunelor de seamă părată în 1878 pe suma de 175 de fr. înţelesul tuturor. Blaj.
din judeţul Sătmar şi Maramureş. Ele de pictorul Armaresg. Pălăria, care a pur 5. Calendarul naţional al „Foii Intere
ment de seamă şi iniţiatoarea acestei tat-o în campania dela Eylau a dat-o pic sante“ dela Orăştie pe anul 1923.
Societăţi e Doamna V. Căpitan Stroiescu torului Gros. La moartea acestuia întâm 6. Prosper Mérimée: Colomba, traducere
din Careii Mari, absolventă a Conserva plată 1?. 1835 această pălărie a fost vân de Natalia losif. Cartea Românească.
torului din Bucureşti. dută doctorului Delacroix cu suma de Preţul 3 Lei.
* 2047 fr. Acesta a dăruit-o la 1840 cu pri 7. Plan şi Ghid al oraşului Bucureşti.
lejul aducerii în Franţa a osemintelor îm Editura „Cartea Românească“. Preţul?
In înot peste Canalul Mânecei. Ca păratului de pe insula Santa Elena, gu 8. Anton Panu: O şerătoare la ţară, VI.
nalul Mânecei care desparte Anglia de vernului francez. Pălăria aceasta dela Cartea Românească. Preţul 2 Lei.
Franţa a ademenit pe mulţi înotători ves Eylau a fost aşezată pe catafalc la cere ' Reviste:
tiţi, ca să încerce traversarea lui în înot. monia aşezării cosciugului impărătecc la 9. „Foaia Tinerimii“, anul VI. Nr. 18 —
Până acum însă acest canal, care în linie Invalizi în 14 Dec. 1840. Bucureşti.
dreaptă are numai 32 kilometri, nu a pu Pictorul Gerome a cumpărat o pălărie 10. „Ramuri“, anul XVI. Nr. 44. — Craiova.
tut fi trecut decât de doui indivizi. Cel de-a împăratului pe preţul de 17000 fr. 11. „Şcoala Bănăţeană“, anul I. Nr. 2. Re
dintâi, care traversă canalul, fu căpitanul Această pălărie aparţinuse împărătesei Ca- dactor : Pavel Jumanca. — Caransebeş.
Webb, care îl trecu în 1875, iar al doui- rolina şi se credea, că este frumoasa pă Un număr 4 Lei.
lea William Burgess, care îl trecu în 191!, lărie dela Waterloo. Generalul Duchesne 12. „Ţara Noastră“, anul III. Nr. 8. Di
adecă 36 de ani mai târziu. Trecerea a pretindea însă că şi el are o pălărie dela rector : Octavian Goga. Un exemplar5 L.
