Page 3 - 1922-23-24
P. 3

Nr. 23-24 --------------------------------- ---------  C  O  S  I  N  2  E  A  N  A             Pag. 347

            Când s’a proclamat mai întâi Unirea Transilvaniei cu România?
        La  1  Dec.  anul  acesta  s’a  serbă-  litică.  Pe  urma  grozavelor  suferinţi   şi  Bucovina  sunt  defenitiv  rupte  de
      torit  —  poate  că  cu  mai  puţină  în­  morale  îndurate  dela  începutul  răs­  Austro-Ungaria şi unite cu România.
      sufleţire  decum  ar  fi  trebuit  —  a  boiului  şi  până  în  acel  moment,  în   La  acea  adunare,  răpiţi  de  elanul
      patra  aniversare  a  proclamării  uni­  faţa  acestei  veşti,  lumea  românea­  fără  margini  al  mulţimei,  au  luat
      rii Transilvaniei la Alba-Iulia.   scă  era  într’o  înfrigurare  unică  cuvântul  şi representanţii celor două
        In  opinia  noastră  publică  această  în  felul  său.  Cu  mult  înainte  de  mari  puteri  aliate,  dd.  Wopicka  şi
      dată, de 1 Dec. nou, este socotită ca   aceea,  prin  presa  Aliaţilor,  la  Iaşi   Sarret,  cari  şi-au  arătat  în  numele
      data adevărată a proclamării Unirei.   cercurile  politice  aflaseră  despre  ţării  lor,  marea  bucurie  pentru  uni­
      Totuş, Unirea s’a proclamat mai îna­  declaraţia  pe  care  o  făcuseră  cu   rea  tuturor  Românilor.  Iată  cum
      inte  ’de  această  dată  şi  în  împreju­  câteva  luni  înainte,  o  seamă  de  scria  despre  ziua  aceasta,  în  care,
      rări, cari erau aproape tot atât de  fruntaşi politici ai Ardealului, în con­  cu  patru  săptămâni  înainte  de
      măreţe ca si cele dela 1 Dec.      tra  Antantei  şi  pentru  Puterile   adunarea  dela  Alba-Iulia,  s’a  pro­
                ’ *                      centrale.  Mulţi  îşi  aduceau  aminte   clamat unirea tuturor Românilor,- zi­
                                                                                                 a
        După  cum  se  ştie,  Comitetul  na­  şi  de  nişte  interview-uri  date  la  arul  „România  Nouă   din  Chişinău,
      ţional  al  Românilor  din  Transilva­  începutul  ’  răsboiului  de  d.  Vaida*)   cu  data  de  23  Oct.  1918  :  „Nici  o-
      nia  îşi  suspendase  în  timpul  răsbo-  şi  din  cari  credeau  că  pot  să  tragă   dată  în  trecutul  lui  de  aproape  două
      iului european, aproape cu totul ac­  concluzia  că  cuvântul  dsale  în   mii  de  ani,  neamul  nostru  n’a  avut
      tivitatea.  -Ne  mai  având  libertatea  Parlamentul  unguresc  nu  va  fi  la   o  zi  măreaţă  ca  ziua  de  ieri.
      de  acţiune  necesară,  şi,  pe  lângă  înălţimea  aspiraţiilor  întregului  po­  Sfâşiaţi  în  mai  multe  bucăţi,
      aceasta,  o  seamă  dintre  fruntaşii  lui  por  românesc.  Toată  lumea  se  în­  cari  veacuri  dearândul  au  gemut
      fiind  pe  front  sau  departe  de  tran­  treba: ce crezi că o să spuie Vaida la  sub  apăsarea  străină,  neamul  no­
      silvania,  acest  comitet  încetase  a-  Budapesta?  O  să  aibă  curajul  să  stru  luat  ca  întreg,  nici  n’a  avut
      proape dela sine să mai funcţioneze.  vorbească cum trebue în aceste mo­  până  astăzi  o  zi  de  sărbătoare,  o
        In  vremea  aceasta,  când  steagul   mente  unice,  sau  vom  păţi  o  ruşine  zi  de  bucurie  pentru  toţi  fiii  lui
      revendicărilor naţionale nu mai pu­  ne  mai  pomenită?—Insuş  comitetul   deopotrivă.  Singuraticele’  provincii
      tea  fi  fluturat  deschis  în  Transilva­  naţional, ai cărui membrii erau acum   s’au  bucurat,  ce  e  drept,  din  când
      nia,  el  se  agita  în  Rusia,  printre   la  Iaşi  şi  la  Chişinău,  nu  avea  sen-  în  când  de  câte  o  clipă  de  recule­
      voluntarii  ardeleni  şi  printre  refu­  timen’tul’de siguranţă că ne vom ma­  gere,  de  fericire,  dar  momente
      giaţii  plecaţi  de  acasă  la  începutul   nifesta  la  Budapesta  cu  demnitatea  mari  cari  să  atingă  deopotrivă,
      şi în cursul răsboiului.           şi  cu  curajul  cuvenit.  Pentru  a  pre­  în  mod  intensiv  viaţa  întregului
        încă  în  Aprilie  1917  la  Darniţa,  veni  orice  eventualitate,  în  şedinţa  neam,  n’am  avut  niciodată  în  tre­
      lângă  Chiev,  adunarea  generală  a  sa  dela  6/15  Octomvrie,  ţinută  la  cutul nostru.
      ofiţerilor  voluntari  a  lansat  cătră   laşi,  cu  o  zi  înainte  de  ce  se  aflase   In  sfârşit  ieri  s’a  milostivit Dum­
      toată  lumea  civilizată  un  manifest  acolo  cele  petrecute  în  Parlamentul   nezeu  de  noi  şi  ne-a  hărăzit  o
      prin  care  spunea  că  Ardealul  vrea  unguresc,  Comitetul  naţional  a  sta­  clipă  mare  la  Chişinău,  cu  prilejul
      să  se  unească  cu  România  şi că  fiii   bilit  textul  unei  declaraţii  —  mani­  aniversării  proclamării  autonomiei
      lui  sunt  gata  să  prindă  în  acest  fest,  care  avea  să  fie  trimis  repre­  Basarabiei.  Românii  din  toate  ţă­
      scop  armele.  Dar  glasul  lor,  totuş,  zentanţilor  Puterilor  aliate  şi  în  care   rile,  în  frunte  cu  înalţii  reprezen­
      nu  a  putut  fi  auzit  pretutindenea.  se  spunea  categoric  că  Românii  din   tanţi  ai  clerului,  ai  armatei,  ai  au­
      La 2 ianuarie 1918, Ardelenii refu­  Austro-Ungaria  se  socotesc  rupţi  de  torităţilor  civile  şi  cu  reprezentan­
      giaţi în Rusia, constatând că Comi­  monarhia  maşteră  şi  se  unesc  cu   ţii  celor  mai  mari  puteri  din  lume,
      tetul  naţional  din  Transilvania  nu   România.  Orice  declaraţii  contrare,  America  şi  F r a n ţ a   a«  proclamat
      mai  funcţionează,  au  ales  un  nou   făcute  de  ardelenii  rămaşi  acasă,  unirea  întregului'  neam  românesc
      comitet  naţional,  constătător  din  10  sunt  declarate  fără  valoare,  ca  fiind  dela  N i s t r u   pân'  la  Tisa,  într’un
      persoane  (între  cari  şi  un  bucovi­  stoarse cu forţa.              singur  stat  naţional  independent...
      nean,  d.  I.  Nistor,  actualul  minis­  A  doua  zi  după  acest  manifest,—   Comitetul  naţional  al  Românilor
      tru),  în  frunte  cu  d.  Dr.  G.  Baiu-   care,  date  fiind  împrejurările  poli­  ardeleni  şi  bucovineni  refugiaţi  în
      lescu,  comitet  care  avea  să  repre­  tice  dela  laşi  pe  timpul  guvernării   România,  au  declarat  ieri  la  ’Chi­
      zinte  pe  toţi  Românii  din  Austro-  Marghiloman,  nu  putea  fi  publicat  şinău  ruperea  pentru  totdeauna  a
      Ungaria  şi  să  facă  parte,  ca  secţie,  —  a  sosit  ştirea  despre  declaraţia  Transilvaniei  şi  Bucovinei  de  Au­
      din  Comitetul  central al Naţionali­  lapidară  a  dlui  Vaida  —  şi  toate  stro-Ungaria  şi  unirea  lor  cu  Ro­
      tăţilor asuprite din Austro-Ungaria,  sufletele  s’au  înseninat.  Insă  mani­  mânia“.
      cu sediul în Chiev.                 festul  comitetului  naţional  tot  nu  se          *
        Acest cornitet central izbutise, graţie  putea  răspândi.  Moldova  era  încă   De sigur, dacă marea adunare dela
      mai ales stăruinţelor lui Massaryk, să  într’o  anumită  formă  supt  călcâiul  Alba-Iulia,  în  care  s’a  proclamat  U-
      fie recunoscut de către Puterile Aliate  nemţesc.  Dar  la  două  săptămâni,  în   nirea  Transilvaniei  cu  România,  îşi
      ca adevăratul reprezentant al popoa­  ziua  de  21  Octomvrie  v.,  când  se   are  importanţa  s’a  mai  presus  de
      relor asuprite din fosta monarhie.  serba  la  Chişinău  prima  aniversare   orice  discuţie,  nu  trebuie  să  se  uite
        înainte  de  ce  comitetul  naţional  a  proclamării  autonomiei  Basara­  nici  marea  adunare  dela  Chişinău,
      din Transilvania ar fi ajuns să pro­  biei,  în  cadrul  unei  sărbări  strălu­  care  a  precedat-o  cu  patru  săptă­
      clame unirea Transilvaniei, la 1 Dec.  cite  şi  în  prezenţa  tuturor  notabili­  mâni, şi în care s’a proclamat pentru
      1918, Comitetul naţional al pribegi­  tăţilor  Basarabiei  (arhiepiscopul  Ni-  întâia  oară  deschis  şi  în  faţa  lumei
      lor a proclamat-o încă la 21 Octomvrie codem,  comisarul  general  Văito-  întregi, unirea tuturo’r Românilor.
      v. al aceluiaş an.                  ianu  ş.  a.).precum  şi  a  ministrului
                      *                   Americei,  d.  Wopicka   şi  a  consu­         de ONISIFOR GHIBU
        La  Iaşi  venise  ştirea  că  în  ziua   lului  Franţei,  d.  Sarret,   declaraţia   *) Mai târziu, în primăvara anului curent,
      de  18  ’Oct.  în  ’Parlamentul  din   comitetului -naţional s’a cetit de că­  dl  Vaida  a  lămurit  origina  acelor  inter-
      Budapesta  dl.  Dr.  Al.  Vaida  îşi   tre  însuş  preşedintele  lui,  în  faţa   viewuri,  notând  că  ele  au  fost  date,  din
      va  spune,  în  numele  partidului   unui public enorm care, într'un glas,   motive  de  tactică,  in  urma  înţelegerii  cu
                                                                              însuş capul guvernului românesc din acele
      naţional,  cuvântul  la  situaţia  po­  a  strigat  că  de  acum  Transilvania  vremuri.
   1   2   3   4   5   6   7   8