Page 4 - 1922-23-24
P. 4
Pag. 348 C 0S I N 2E A N A Nr. 23—24
La groapa părintelui Lucaci
de OCTA VIAN GOG A
Profeţii visurilor împlinite, ocroti profan. In acest val de beatitudine lui protestarea istoriei Ardealului
torii idealurilor realizate, generalii stearpă marele chinuit nu e la lo românesc de o jumătate de veac.
marilor isbânzi, de obicei pleacă cul lui, el se dă binişor la o parte şi Sunt oameni predestinaţi să con
discret din lume. Ei încarnează prin singurătatea creatoare îl învălue cu centreze în sufletul lor’aspiraţiile
cipiul luptei, prin ei cere cuvânt încetul. Pe la răspântii se strigă publice, oameni-drapel care se ivesc
sbuciumul maselor anonime. Până încă lozincele lui, praznicul e în toi, pe toate câmpurile de luptă, adu
în clipa biruinţii mulţimea e suspen dar comandantul e absent. Dacă când par’că de sus mistica flacără
dată de privirea lor şi-i urmează cu moartea îl cercetează în asemenea a credinţei... Sunt Tyrteii Elladei,
instinctul sigur al supunerei salva momente, îl găseşte părăsit şi uitat, proorocii cum le zice vechiul Te
toare. Ei pronunţă cuvântul de ordine, fiindcă el.s’a topit în eternitate de stament, eroii cum îi numeşte Car
ei dau semnalul de atac. Sosit odată odată cu isbânda, de-aceea plecarea lyle. Fiinţa lor este un rezumativ
triumful însă, nervii se destind, lui e discretă şi tristă ca un cân al societăţii, o concretizare a epocii.
disciplina morală se atenuiază, rân tec de departe într’un amurg de Vasile Lucaci a fost zidit din a-
durile se sparg, ierarhia valorilor toamnă... cest rar aluat. Frământarea politică
sufere o eclipsă trecătoare, arena e Aşa s’a dus din mijlocul nostru, a românismului încătuşat subt Habs-
năpădită de figuranţi şi banchetul părintele... burgi de prin anii optzeci ai vea
biruitorilor răsună zgomotos şi Vasile Lucaci închide în sicriul cului trecut şi până după unire se
O grupă de pribegi ardeleni şi bucovineni în Chişinău.
în legătură cu articolul Dlui Dr. O. Ghibu de pe contrapagină, dăm aci o fotografie a pribegilor ardeleni şi
bucovineni, fotografie, care a fost luată spre sfârşitul pribegiei, când evenimentele ce se precipitau, lăsau să
se întrevadă neîntârziata unire a ţărilor robite, cu vechiul regat. — Printre pribegi remarcăm pe următorii:
Dr. G. Baiulescu (în haină militară) şi Dr. I. Meţianu, în mijloc. Spre dreapta delà Dl Baiulescu Dl Dr. O.
Ghibu, sufletul mişcării intelectuale pe acele vremuri în Basarabia, Dna Dr. Ghibu şi spre dreapta delà dânsa
în rândul prim: Dr. Oct. Vasu, N. Petra Petrescu, Părintele Moţa delà Orăştie, Dna O. Bârsan, Dna Corfariu
etc. Delà Dl Meţianu spre stânga în rândul prim: Dl Dr. loan Mateiu, şefredactorul ziarului România Nouă
ce apărea în Chişinău şi ajutorul Dlui Ghibu, Dna Sanda Mateiu, Dna Mircea din Bucureşti cu cele trei fetiţe,
un ofiţer şi Dl Mircea.’— în rândul al doilea remarcăm între Dna Mircea şi Dna Mateiu pe părintele Morariu
din Bucovina, un apostol al ideii naţionale în acel colţ de ţară, — între Dl Dr. Mateiu şi Dl Meţianu e Dl
Dn Aurel Dobrescu, actualul deputat şi membru marcant al partidului naţional, între Dl Meţianu şi Dl Dr. C.
Baiulescu: Dl Dr. Preda delà Sibiu, la spatete Dlui Dr. Baiulescu Dl Adrian Cristea delà Orăştie’, la spatele
Dnei Ghibu: directorul revistei noastre, Dl Sébastian Bornemisa; între DI N. Petrescu şi Părintele Moţa Dl
profesor Axente Banciu delà Braşov etc. — în rândul al 3-lea remarcăm pe Dl Oancea, ’profesor de muzică
la Braşov, între părintele Morariu şi Dl Dr. Aurel Dobrescu; pe Dl Dr. Meteş, actualul prefect al Clujului, între
Dl Dr. Dobrescu şi Dl Dr. Preda; pe Dl Virgil Comşia, actualmente subdirector la Banca Centrală din Cluj, între
Dl Dr. Preda şi DI A. Cristea... Tabloul nu cuprinde, fireşte, pe toţi pribegii ardeleni şi bucovineni din
timpul răsboiuiui. Aci este numai un grup mic, dar pe vremea aceea Basarabia era peste tot sămănată cu,
aceşti entuziaşti luptători ai ideii unităţii naţionale şi însemnătatea lor în opera de pregătire sufletească a
unirei Basarabiei cu Ţara Mamă merită un capitol, care nu se poate încadra aci.