Page 17 - 1923-01
P. 17
10—1. 1923. --------------------------------------------- C O S I N Z E A N A Pag. 17
Şi după toate aceste, capitolul acesta de intro Gazette“, în statul major al căruia eram o foarte ne
ducere, va părea cititorului, că nu are nici în clin nici în însemnată unitate — iată-mă cu hotărârea fermă, că,
mânecă cu povestirea mea; şi totuşi, fără acest capi dacă e numai cu putinţă, încă în aceaşi noapte, să
tol nu ar fi existat nici povestirea, fiindcă numai când găsesc problema de îndeplinit, care să fie vrednică
ieşi în lume cu gândul, că jur în jur de tine sunt de draga mea Gladys. O fi fost oare o clipă de gin
prilejuri de eroism, şi când ai deapururea în suflet găşie? o fi fost un egoizm din partea ei, să-mi ceară
dorul să prinzi primul asemenea prilej, care ţi-ar să-mi pun în joc viaţa pentru ea? Nu ştiu. Aseme
veni înaintea ochilor — numai atunci eşti în stare să nea întrebări ţi se pun când ai ajuns la dricul vârs
pleci din lumea şi felul de trai pe care îl cunoşti, şi tei, dar nici când nu-i vin în gândul unui om de
să te aventurezi în ţara minunată, mistică- şi acope doăzeci şi trei de ani, cuprins de febra primei dra
rită de întunerecul necunoscutului, unde sălăşluesc goste.
marile aventuri şi marile răsplăţi.
Iată-mă, aşadară, în redacţia ziarului „Daily Va urma.
UN PROCES MONSTRUOS
— Episod din războiul de întregire —
Trecuse un an delà începutul lităţi a fost practicată teroarea cu De aceea îi frăbuia o justificare
groaznicului cataclism, care a zdrun o cruzime bestială. In deosebi Ar la Berlin pentru ţinuta sa criminală.
cinat din temelii întreg cuprinsul dealul a fost teatrul unor scene în Din acest moment începe cal
mapamondului. Armatele teutone por grozitoare. Preoţi, învăţători, inte varul pentru poporul nostru, inte
nite cu atâta ură, împotriva Euro- lectuali români maltrataţi şi aruncaţi lectuali şi ţărănime. Prigoniri, tem
pei-vestice şi ostice sau isbit de în închisoare fără nici o vină. Ţă niţă, torturi, omoruri, erau la or
teribilul zid de rezistenţă delà Marna ranii hărţuiţi pe drumuri, bătuţi şi dinea zilei.
şi de avalanşa moscovită, care inun ameninţaţi cu moartea. Până şi co In timpul acesta trăia în comuna
daseră ca un potop cutropitor mar pile tânăre s’au văzut puse în lan Hărman, de lângă Braşov un creştin
ginile estice ale imperiilor centrale ţuri şi purtate de jandarmi prin nu numele David Pop. Era învă
aliate. sate pentru a împrăştia spaima şi ţător român din nenorocire. Unul
Învingerea fulgerătoare contem groaza. Toate aceste acte de teroare dintre acei faimoşi magistrii ai în
plată la Berlin şi la Viena dispărea erau pentru unguri măsuri de pre văţământului, cari îşi făceau fală cu
tot mai mult în noianul necunos întâmpinare a unor eventuale răs progresul realizat în limba ma
cutului şi descurajarea morală prindea coale din partea Românilor. Aşa ghiară, discuta cu predilecţie în faţa
tot mai mult teren în interiorul gra spun ei. Realitatea însă este cu inspectorului şcolar, sau cu el chiar,
niţelor austro-germane, unde sufle totul alta. Ardealul în toamna anului despre viitorul mare al Ungariei
tele nu puteau fi întreţinute cu en- 1915, când începe episodul nostru unitare şi despre dispariţia foarte
tusiasinul meşteşugit al unor în era aproape pustiu. Satele toate în apropiată a neamului nostru. Neşte
vingeri parţiale. Succesele momen doliate. Numai bătrânii văduvele şi oameni fără ruşine şi fără caracter,
tane fără emoţii sguduitoare, cari orfanii mai rămăseseră. încetul cu cărora însă le reuşeşte să învingă
fac din comandanţi eroi şi din sol încetul începuseră a veni invalizii, orice obstacol şi să ia întotdeauna
daţi grupuri de tigri neînfricaţi de ciungi, ologi, orbi, povestind lu locul oamenilor cumsecade.
focul ce li-se aruncă în faţă cu tot cruri îngrozitoare. Nu-i ardea ni In România-mare astfel de in
mai multă turbare, îşi pierd efectul mănui de răscoală. Mai cu seamă, divizi abundă. Cocoţaţi la înălţimi
în sufletul masselor, dacă nu pot fi că începuseră a năpădi pe sate ar nevisate ei sfidează cu neruşinare
întreţinute într’o continuă biruinţă mate de honvezi răi şi lacomi. marea mulţime de mucenici, cari
până la victoria definitivă. Alta era pricina acestor groaznice şi-au dat obolul lor pentru reali
Şi atunci un cutremur de groază prigoniri. România, aliată Austro- zarea marelui ideal, pentru a se ve
a cuprins inima fioroşilor asasini, Ungariei,stetea nemişcată. Se svonia, dea astăzi înlăturaţi delà locul ce-1
cari au deslănţuit asupra omenirii că delà Bucureşti s’a cerut Berli merită. Dar se va ivi vreodată şi
întregi aceasta înfiorătoare catas nului un alt tratament pentru Ro acel guvern, mai descărcat de prea
trofă fără precedent în istorie. Tră- mânii ardeleni, altcum nu-şi poate multele preocupări politice, pentru
buia paralisat orice început de des îndeplini îndatorirea de aliată. a examina situaţia fiecăruia şi a
curajare în interior. Trăbuia între Şi atunci intervine cu meşteşugul pune pe fiecare la locul lui. Altcum
ţinut, cu mijloace artificiale, focul său de hienă Contele Tisza, pentru vom face o foarte rea educaţie a
sacru al urei, faţă de un duşman a desgropa fantoma spionajului şi viitoarelor generaţii.
creiat cu forţa unei tendinţe de su a arăta Kaizerului, că Românii nu Şi cum zic acest David Pop sau
premaţie mondială. inspiră nicio încredere politică. El mai bine Pap Dâvid, cum se nuinia
Şi aşa vedem înfiinţându-se în ştia foarte bine, că atitudinea Ro cu predilecţie, a fost luat la ţintă
diferitele regiuni ale celor două ne mâniei era bazată pe o alianţă de de serviciul de spionaj al statului
norocite imperii birouri de propa fensivă şi prin urmare justă şi că ungar, pentru a fi utilizat după tră-
gandă răsboinică, pentru a ţinea nu se ştie ceasul, când Carpaţii buinţă, în urma defectelor sale mo
aprinsă candela entusiasmului. vor fi dărâmaţi pentru vecie, ca rale. Siguranţa ungară a şi dat încă
In regiunile locuite de naţiona graniţă, din partea oştilor române. în vara anului 1915 instrucţiuni
