Page 2 - 1923-01

Pag. 2 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C 0 S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 10—1. 1923.

O PROPAGANDĂ RĂU PLASATĂ...

Anumite cercuri culturale şi reviste au fost Ne este fireşte, imposibil a împlini aceste
apucate de-o subită şi nemărginită dragoste cereri, pentrucă atunci ar trebui să dăm gratuit
pentru literatura maghiară. Poeţii unguri, mai sute şi sute exemplare şi aceasta ar însema să
ales cei moderni, sunt înfăţişaţi pe capete în ne substituim noi statului, care are chiemarea
traducere românească, adesea chiar de către să se îngrijească de lucruri de natura aceasta.
scriitori, cari nu pot şi nu ştiu pronunţa corect Dar statul nu o face. El în loc să caute a răs­
nici cel mai scurt cuvânt unguresc. Cum de pândi o bună gazetă ori revistă poporală în Bi­
traduc, cu toate acestea, şi cele mai delicate horul întunecat, susţine şi sprijineşte în acelaş
poezii ale unui Ady, aceasta este o taină, mai Bihor fapte şi îndemnuri pentru înbrăţişarea lite­
ales pentru cunoscătorii limbii maghiare, care raturii maghiare, ca şi când de aceasta ar fi nevoie.
ştiu bine cât de greu se pretează la adaptări Nu suntem, fireşte, dujmani ai literaturii ace­
această limbă. Dar nu valoarea traducerilor steia, pe care o cunoaştem în amănuntele ei şi o
româneşti din limba maghiară vrem s’o înfă­ apreciem, şi nici nu scriem aceste şire pentru a
ţişăm, ci altceva: greşala, care se face de către diminua valoarea ei ori a o denigra, — ci
cercurile şi revistele a- pentru a arăta calea gre­
cestea culturale, care au şită, pe care s’au pornit
înţeles să-şi facă chiar Cetitorii entusiaşti ai revistei noastre anumite cercuri şi reviste,
un program de propa­ sunt rugaţi să între în şirul făcându-se propagatori
gandă a culturii şi lite­ ai unei literaturi streine,
raturii maghiare. Ce e Propagandiştilor „Cosinzenii" în paguba literaturii lor
mai dureros, este faptul, raspândindu-ne revista printre cunos­ proprii.
că iniţiativa aceasta par­ In Ardeal, în Basa­
ticulară a găsit răsunet cuţii şi prietinii lor cât mai m u l t . rabia şi în Bucovina —
şi în sânul guvernului Oricare cetitor al nostru, care şi poate chiar şi în ve­
şi după cât ni se spune, ne face cel puţin 2—3 abo­ chiul regat! — este astăzi
acesta, a j u t ă c u _sume naţi noi este rugat a ne trimite şi încă nevoie de a răspândi
considerabile propaganda o lotograher cât mai mult şi cât mai
de această natură a unei înteţit literatura românea-
reviste culturale. G a l e r i a p r o p a g a n ­ "seă- şi nu a face propa­
Ei bine, aici este gandă pentru populariza­
greşala! Să vii tu stat d i ş t i l o r C o s i n z e n i i ' rea unei literaturi streine,
şi să consfinţeşti cu au­ când propria noastră li­
toritatea ta propaganda care va începe să apară începând cu teratură, săracă cum e ea,
pentru o literatură streină, numărul proxim deja. Considerăm pro­ — este atât de urgisită şi
adesea chiar duşmană, pagandişti ai „Cosinzenii" şi pe acei m.a- atât de puţin cunoscută.
— în vreme ce pentru rinimoşi abonaţi cari plătesc mai multe abo- Pentru aceasta so­
răspândirea literaturii şi nonamente cu indicaţia de a se trimite re­ cotim rău plasată frămân­
vista şcoalelor medii, de meserii, etc. ori
culturii tale nu faci a- bibliotecilor şcolare şi comunale. tarea unora de a ne zvârli
proape nimic, — acea­ tot la două săptămâni
sta însemnează o mio­ în ochi articole, însem­
pie politică brutală. Satele româneşti gem de nări şi traduceri din şi asupra literaturii maghiare,
neştiutori de carte, târgurile nu cetesc aproape ca şi când aceasta ar fi astăzi chestiunea cea
de loc şi scrisul românesc trăeşte vremi de-o mai vitală a neamului nostru. Să înceteze şi să
tragică vitregie, — iar noi, — ei, bine, noi ne vadă realitatea! Ardealul geme de ziarele şi re­
zolim să înfăţişăm publicului nostru pe Ady şi vistele ungureşti şi literatura lor se resfaţă trium­
pe Babits şi căutăm puncte de contact între fătoare delà Sătmar până la Braşov în toate vitri­
dofîă culturi, cari n’au avut niciodată nimic nele librăriilor, la toate chioşcurile de prin gări, la
comun, decât doar ura neîmpăcată a uneia faţă toţi depozitarii, în vremece ziarele, revistele şi
de ceealaltă! cărţile noastre tânjesc şi abia se zăresc ici-colea,
Zilnic primim la redacţia acestei reviste mai mult ca un semn de cultură plăpândă şi
duioase şi întemeiate cereri, din partea reuniu­ naivă, decât ca un drapel conştient al unei naţii
nilor săteşti de lectură, a societăţilor literare stăpânitoare.
studenţeşti şi a altor „casine“ şi „cercuri“, ca Şi atunci nu este o greşală ceeace se face
să le dăm gratuit revista „pentru a sprijini şi la Oradea şi la Cluj şi la Bucureşti ?
cultura românească“. SEBASTIAN BORNEMISA.