Page 23 - 1923-01
P. 23
10—1. 1023. C O S I N Z E A N A Pag. 23
regal al colierului negru se refugiase în tatul este o necesitate fiziologică în anu Zeamă de viperă. Se ştie, că me
Olanda, în preajma căderii imperiilor mite împrejurări, entusiasmul împotriva dicina in antichitate era practicată de
centrale. Copii lui l’au sfătuit să vândă lui a scăzut tot mai mult şi în ciuda re- oameni specialişti în frământarea leacuri
acest blăstămat colier, crezând, că dacă gulelor de higienă amorezatii se sărută lor, în deosebi de babe meştere. De alt
şe vor scăpa de el vor fi fericiţi de aci tot mai des şi mai înfocat. cum şi in zilele noastre descântecele şi
înainte de nenorocirile, cari s’au abătat Dar iată că spiritul inventiv al Ameri leacurile băbeşti înlocuesc în mare parte
asupra casei domnitoare bavareze. Bă canilor a găsit mijlocul de profilaxie a ştiinţa medicală la sate.
trânul rege l’a şi vândut, nenorocirile insă bolilor transmise prin sărutat şi a dimi Leacurile acestea sunt îndeosebi com
se tin lanţ. Regele trăieşte ascuns, nu se nuat prin aceasta inepuisabila serie a puse din fel de fel de ierburi. Mai îdainte
ştie unde, tronul lui s’a păbuşit pentru divorţurilor. Este un mic paravan străveziu, vreme reptilele jucau un rol important în
totdeauna, iar tara lui este teatrul unor ce şi-l aşează galanta pe buze, ca un fel de medicina casnică. In deosebi şopârlele şi
permanente fierberi, agitaţii şi revoluţii. foaie de trandafir, înainte de a fi sărutată. viperele erau favoritele babelor meştere.
Feriti-vă deci de diamante albastre şi Astfel, că în complicatul „necessaire“ In neşte cronici franceze din secolul
coliere negre. al americancei se găseşte şi acest isolator al XVII găsim următoarele date caracte
* transparent. ristice despre întrebuinţarea viperei ca
Cel mai mare oraş^ din lume este Nu ştiu, dacă europencele noastre vor medicament.
astăzi New-Yorkul. In 1920 avea o popu- fi de aceeaşi părere cu surorile de peste Dna de Lafayette, care suferea de slă
Iatiune de 7,820.676 de suflete. ocean, şi vor fi dispuse să ceară intro biciune şi epuizare nervoasă, n’a putut
Londra are cu 350 de mii mai puţin. ducerea sărutatului în codul legii, ca să-şi intremeze forţele şi să-şi regăsească
Terenul pe care este construită partea motiv de divorţ. Deocamdată, — cel puţin sănătatea decât după ce a făcnt o cură
cea mai bogată a acestui oraş a fost la noi în România, — sărutul se practică de vre-o două săptămâni, mâncând în fie
cumpărat în 1626 de navigatorul olandez cu mult deliciu şi nu s’a înregistrat nici care zi un fel de zeamă de viperă.
Peter Minuit dela locuitorii băştinaşi, in un caz de divorţ pe chestia aceasta. Dna de Sevigne, o celebră scriitoare
dienii cu pieile roşii pe preţul de 25 * franceză scria fiului ei, care se plângea,
de dolari în butoni şi diferite jucării pen Urmările cochetăriei. Domnişoara Le- că sufere de epuizare (sfârşenie) urmă
tru sălbatici. opoldina Habrer, o splendidă blondină, în toarele :
New-Yorkul s’a numit la început New- etate numai de 21 de ani, era funcţionară „Am rugat pe d. Boisy, să-mi trimită
Amsterdam şi numai mai târziu a primit la firma „Tomiro“ din Viena, IX. Strada din Poiton vre-o zece duzini de vipere,
numele de astăzi. Kollin no. 15. Ea locuia împreună cu ma- să mănânci două în fiecare dimineaţă.
Valoarea proprietăţii sale fonciare este mă-sa şi puteau duce împreună o viaţă Preparaţia e foarte uşoară : Să taie ca
1
astăzi de ll /, miliarde de dolari. destul de comodă din leafa fetii şi al pul viperelor, apoi se jupoaie şi se toacă
Oraşul are construcţii de beton armate tatălui ei, care lucrează în Bucureşti ca mărunt. Apoi se amestecă cu carne de
cu 12 şi 15 etaje, afară de „Sgărietoarele şef de atelier şi-şi trimite acasă prisosul pasere şi se găteşte un fel de ciorbă cu
de nori“ cari sunt cu mult mai înalte şi câştigului. perişoare. Gustul ei e excelent şi vinde
construite din fier. în primăvara acestui Frumseţea şi cochetăria însă a sfătuit carea rapidă“.
an se găsiau în construciie 1340 de case pe Poldi să alunece pe panta desfrâului. Cine sufere de slăbiciune şi voieşte să
pentru 200.000 de oameni. Mai întâi prin diferite manopere a înşe se vindece n’are decât să prindă vipere
Oraşul se arată neincăpător pentru lat firma la care lucra cu o sumă de de pe dealul Devei, unde se găsesc în
desvoltarea imensă, ce o ia. De aceea câteva sute de dolari, cu care şi-a a- mare număr şi să şi-le prepare după re
s’a format un nou plan de lărgire adau- ranjat toalete elegante şi bijuterii stră ţeta de mai sus.
gându-i-se un teren de 2000 hectare cu lucitoare. Incurând. s’a ivit şi un Don *
20 Km de cheiuri noi. juan, care o însoţea în toate excursiile ei Din Rusia sovietică. O comisie ame
* capriţioase. Vara a petrecut-o într’un lu ricană de alimentare trimisă în Rusia pen
Nou tratament al alienaţilor furioşi. xos sanatoriu din împrejurimile Vienei. tru alinarea suferinţilor celor flămânzi a
Celebrul alienist argentinian dr. Gabred, Stăpânul firmei observând excentri dat peste un proces verbal încheiat de
a dovedit cu experimente, că starea ne citatea funcţionarei sale, credea la înce autorităţile sovietice în care se scriau ur
bunilor furioşi se ameliorează foarte mult, put, că Poldi a căzut în graţiile vr’unui mătoarele:
dacă ei nu sunt ţinuţi în celule şi puşi strein cu valută fericită, cari au inun „Noi subsemnaţii A. Trojansky şeful
la cămaşă de forţă, ci sunt lăsaţi în aier dat în toate ţările cu valută mică. Mai Secţiunei 14 sanitară şi N. Saienko, se
liber. Doctorul Gabred a fondat la Lujon târziu îşi verifică scriptele. Spre marea cretar, am vizitat familia Iui Nicenko Joan
o colonie de alienaţi furioşi, împrejmuindu-i lui surprindere a dat de o lipsă de 2000 Teodorovici, a cărui femee Charitina An-
într’un parc vast închis cu ziduri înalte, de dolari, ceeace face 140 de milioane de dreiewna, in vârstă de 45 de ani a omo
astfel, că nebunul avea totdeauna impresia, coroane austriace. rât pe cei doi copii ai săi, o copilă de 5
că se găseşte liber. Păgubaşul a făcut denunţ la poliţie ani şi un băiat de 7 ani şi pe urmă i-a
Acest procedeu a dat resultate destul şi acum frumoasa Leopoldina visează în mâncat, iar bărbatul a părăsit-o zicându-i:
de remarcabile şi e vorba, ca în America celulă aventurile ei de prinţesă prăbuşită Trăiţi cum veţi putea, căci eu trebuie să
să se întemeieze mai multe colonii de de pe tronul unei glorii efemere. iau lumea în cap“.
acest fel.
*
Lupta contra cancerului. Universitatea
din Liverpool a luat cunoştinţă despre Ghicitori
raportul, ce i-s’a făcut asupra unui nou
tratament al cancerului. Acest tratament După săritura calului. Punctul de plecare este una din silabele ru.
constă in injectarea intravenoasă cu plumb
în stare coloidală. Se pare că acest plumb din | că
întră în combinare chimică cu lecitina,
substanjă, ce se găseşte în mari canti ra | pu prea va tu | ce
tăţi în celulele canceroase, şi le opreşte
pe cât se pare creşterea. Procedeul tre 1 rea ră tă mai lor ne ne | inal
buie încă supus multor experienţe, înainte ma mân e Iul bân ne |
de a se putea pronunţa definitiv in pri | cioa cu y
vinţa valorii lui reale. fe gă ri 0 ri tă
* 1
ră tu ciu mă
Motiv de divorţ. în legislaţia america
nă privitoare la divorţuri s’a introdus ca pri ră rea ru e mu cea ru
motiv esenţial şi sărutarea. Americanele,
higieniste aşa cum sunt, au dus o stărui a tă e boa lui ne ri ne’n
toare campanie împotriva sărutatului, care, fă
spun ele, este ca«»* tuturor boalelor in ne vi sup ra ră lu ga
fecţi ase. , a do co ru du lor
Dealtcum în multe state s’a dus o luptă
serioasă împotriva sărutatului, formându-
se ligi de ambele sexe. Cum însă săru- M.
