Page 3 - 1923-01
P. 3
1Ô—1. 1923.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N À - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 3
Noul calif al Mohamedanilor
Revoluţia politică şi socială, pe de către Adunarea dela Angora, Sul tul său şi părăsit şi de cei mai de
care a d’eslănţuit-o la 1 Noemvrie tanul Mehmed al Vl-lea nu a ab aproape ’ai lui, neliniştit chiar de
anul 1922 în turcia unvotalmarei dicat. La 10 Noemvrie încă, cum siguranţa persoanei sale, el ceru pro
adunări dela Angora, este azi un succesorul lui la califat nu era încă tecţia înaltului comisar englez şi se
fapt împlinit: Constantinopolul nu ales, el s’a dus la moscheea Hami- refugie la 17 Nov. pe insula Malta, pe
mai are sultan, un crucişător en
Mehmed al VI- glez. Uşurinţa, cu
lea a părăsit pa care s’a întâmplat
latul său somp aceasta, dovedeşte
tuos şi haremul că kemaliştii nu au
feeric, refugiindu- făcut nimic pentru
se pe un crucişă a împiedeca fuga
tor englez pe in lui. A doua zi, adu
sula Malta şi în narea dela An
fruntea islamului gora după nume
a fost pus un nou roase discursuri a-
calif: Abdul Med- lese pe noul calif,
jid. în persoana lui Ab-
Cu aceasta con dul Medjid, a că
ducerea politică a rei învestire fu ho-
Turciei s’a des tărîtă pentru ziua
părţit de condu de 27 Noemvrie
cerea spirituală a în moscheea Fa-
Mohamedanismu- tih. Această ale
lui şi sultanul a gere respectă deci
încetat a mai fi şi regula succesor
califul în aceiaş ală ,ale cărei prin
persoană. cipii au fost sta
Actul constitu bilite la 1 Nov.
ţional votat în An Se ştie, în ade
gora în 1921, pre văr. că succesiu
văzând că suve nea şi transmisi
ranitatea aparţine unea puterii în Tur
poporului, care-o cia nu depinde de
exerciteazâ prin- primul născut şi
tr’o adunare a- succesorul este a-
leasă prin vot ob cel reprezentant al
ştesc, a dat sulta familiei, care pre
natului o lovitură zintă celemai bune
iremediabilă. garanţii de experi
Aceasta este con enţă şi cuminţenie.
firmarea acelor Xb’dul Medjid,
principii, în baza noul calif, este văr
cărora marea adu al fostului sultan
nare dela Angora Mehmed al Vl-lea.
a destituit la 1 Tatăl său, sultanul
Noemvrie pe Sul Abdul Aziz muri
tanul Mehmed al asasinat în 1876.
Vl-lea, fără să în Dela această dată
credinţeze puterea Noul calif: Abdul Medjid, cu fiica sa Prinţesa Durri Chehvâr Sultana. au domnit în Tur
lui unei alte ^per Fuga Sultanului Mehmed a dat prilej parlamentului din Angora, ca să aleagă un cia patru repre
soane. Ea şi-a re nou calif, care să vegheze asupra Islamului. Alegerea a căzut pe Abdui Medjid, zentanţi ai acele
zervat această pu un văr al fostului sultan Mehmed al Vi. Tata!’actualului Calif a fost sultanul Ab iaşi familii. Cu Ab
tere sieşi, dar ca- dul Aziz, ucis în 187o. Califul cel nou este un om de cultură vastă, de 54 de ani. dul Medjid se sub-
El se bucură de mare simpatie în Turcia şi a fost ales calif aproape cu totalitatea
lifatul nu l-a dis voturilor. Este un mare prieten al Franţei. Fata lui, prinţesa Durri Chehvâr Sultana stituieînsăîn dom
trus, ci a modifi (Perla suverană) este abia la vârsta de 13 ani şi acesta e motivul pentru care se nie ramura de mij-
cat numai profund poate vedea nevoalată. Coranul permite, ca până la această vârstă să nu se poarte voalul. locaacestei familii.
regimul lui. Deacum înainte acesta di£ pentru a-şi face rugăciunile. Până la 1908 noul calif a trăitîn palatul
numai este ereditar. Marea adunare Această ceremonie însă a fost, ca imperial din Tchiragan, unde jalusia
alege ea califul pentru „calităţile niciodată, lipsită de orice fast si sultanilor îl ţinură aproape într’o semi-
sale morale, talentul si conduita sa“. de toată consideraţia, care se da de captivitate. ¿1 profită de această singu
O singură restricţie se impune în obiceiu cu acest prilej sultanului. rătate pentru aşi forma o cultură intele
privinţa acestei alegeri, ca cel ales Mehmed al Vl-lea a văzut atunci ctuală şi artistică aleasă. Astfel aduna
să fie’din familia Osman. pentru prima oară realitatea crudă rea dela Angora îl privi ca pe un apă
£ Lipsit de autoritatea sa personală şi tragedia sa mire. Izolat în pih- rător d^nri al ideii nnHonale. S. D,
