Page 4 - 1923-01
P. 4
t’ag. 4 - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A -------------------------------------------- 10-1. 1923.
MORŢII N0ŞTRI1
Casian R. Munteanu
Casian R. Munteanu, ziarist şi Psârb şi gonindu-i pe toţi din sat. du-le cărţi şi cuvinte de încura
scriitor de talent, a fost primul voŢ .Câţiva din vermeşeni şi ’astăzi mai jare.
luntar careTa murit după războiul f robesc în închisoarea din Subotiţa. Cu declararea de război a Româ
întregirii noastre naţionale. A murit ţj Fiul unui învăţător rural, cu o f’a- niei întră ca voluntar în armată.
într’un moment când societatea nu £milie foarte numeroasă, Casian Mun- După armistiţiu îl vedem în redac
scăpase încă de efectele războiului,* t teanu înfruntă greutăţile vieţii de ţia ziarului „România Nouă“ a d-Iui
când moartea se trudea în grabă mic copil. Cu ajutorul unei burse a O. Ghibu din Chişinău, de unde trece
ca, măcar calitativ să-şi încaseze Episcopiei gr.-cat. din Oradea Mare, apoi la „Sfatul Ţării“.
studiază aci, la liceul piarist, 6 clase, La 1 Novembre 1918 este mobi
de unde apoi vine să-şi continue lizat din nou şi pleacă cu cei 40
studiile la liceul de stat’ din Lugoj. de ofiţeri informatori în Ardeal. Dar
¡¿.Oraşul Lugoj exercită asupra lui boala ivită pe frontul austriac l-a
o înrâurire nebănuită. Viaţa româ oprit în Bucureşti, în sanatorul tu-
nească mai vie a acestui oraş, în berculosilor delà Filaret.
9
treţinută de puţinele ei instituţiuni Boala l-a înfrânt însă numai tru
culturale, îl fac să se ocupe de alte peşte; voinţa i-a rămas întreagă.
probleme decât acelea ale şcoalei. Văzând ocuparea Banatului de către
A început să viziteze zilnic redacţia Sârbi a înţeles numai decât pri-
ziarului „Drapelul" si răscoleşte în
treaga bibliotecă a tasinei române.
Incurând încearcă a-şi măsura pu
terile în câte-o poezie şi articole pu
blicate în acest ziar.
După un an petrecut în Lugoj,
înainte de a fi terminat liceul, spre
surprinderea şi regretul tuturor in
telectualilor din Lugoj, părăseşte
şcoala şi pleacă la Bucureşti, acolo
unde aflase din cărţile rîtîte-eă^ră-
sare soarele românizmului.
Războiul mondial l-a găsit în re
dacţia ziarului „Românul" din Arad.
La mobilizarea parţială din 1914
este chemat sub arme şi îl vedem
ca simplu infanterist lâ compania
15 a regimentului 43, în Biserica-
Albă.
Fire debilă, încolţită de dinţii mi
zeriilor îndurate prea din vreme, nu
Casian R. Munteanu supoartă oboselile campaniei. După
în vremea nenorocitei retrageri in Moldova, un serviciu de câteva săptămâni fă
în iarna anului 1916, când cutreera cătunele cut pe Valea Dunării, a fost inter
de pe lângă Podul Iloaiei, ca să descopere nat la un spital din Vârşeţ. Insănă-
etapele Armatei I.
toşindu-se îl trimit pe frontul din
Galiţia. Dar cazul se repetă şi ajunge
contribuţia cu care se obişnuise în
cursul anilor de război. Aşa ea ne-a din nou în spital, iar apoi la partea
răpit tot ce aveam mai bun, printre sedentară a regimentului din Ca
>
cari şi pe Casian, cum îi zicea toată ransebeş.
lumea care l-a cunoscut, în primă In anul 1915, urmărit pentru unele
vara vieţii sale, în etate de abia 28 articole iredentiste publicate în „Ro Casian R. Munteanu
de ani. mânul“, ia eroica hotărîre să treacă în convalescenţă în Spitalul Filaret din Bu
Casian R. Munteanu s’a născut Carpaţii, în momentul când regi cureşti, de unde ne-a trimis această foto
în comuna Vermeş, judeţul Caraş- mentul primeşte ordin să se mute grafie, însoţită de următoarele şire: „Am
Severin. O comună, care’în istoria la Jicin, în Boemia. fost foarte rău bolnav, fiindcă am scos sin
anilor de după război a jucat un Ajuns la Bucureşti ia parte la gur „Banatul", până ce am căzut de pe pi
cioare. Pela mijlocul Iui Martie era puţină
rol destul de însemnat. A fost sin toate acţiunile întreprinse de refu nădejde de scăpare. Dar am avut noroc;
gura comună românească din Ba giaţi. Mai târziu devine secretarul acum ies ca bolnav pe vreme frumoasă şi
nat care s’a răsvrătit împotriva do părintelui Lucaci la Liga Culturală, chiar la câte-o mică plimbare prin grădina
spitalului, căci mult nu mă ajută numai un
minaţiei sârbeşti, omorând cu to- de unde stabileşte contactul cu pri plămân. Altfel mă ţine speranţa, ca pe ori
poa ele pe ofiţerul unui detaşament zonierii români din Rusia, trimiţân- care bolnav şi mi-ar părea rău de viaţă".
r
»
