Page 8 - 1923-01

Pag. 8 — C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - 10—1. 1923.

foarte însemnată din aceeaşi remia, un tiner activ, plin de contact cu aceste sate ale noastre
comună, fanfara, compusă din suflet care, pare a fi un repre­ şi le imitează întru toate. In
50 membri. Această fanfară a zentant ideal al administraţiei ultimul an s’au înfiinţat şi acolo
fost înfiinţată de ţăranul Martin pe care o visăm. vreo 15 reunini de cântări,
Peirică Dragă nici în anul 1908 Importanţa unor asemenea in- conduse tot de ţărani cari au
înfruntând multe greutăţi. Este stituţiuni în părţile acelea e foarte învăţat să conducă corul în sa­
ştiut că românul învaţă mai mult mare. Unde este o reuniune de tele de dincoaci de Căraş. In­
prin imitaţie; ori aşa ceva nu cântări şi muzică, se înfiinţează telectualii i-au părăsit aproape pe
prea văzuse el pe vremea aceea. şi bibliotecă, iar cu răspândirea toţi, trecând pe teritorul nostru.
Pe de altă parte, ţăranii nu prea cărţii se răspândeşte şi lumină. Va să zică, ca şi odinioară cu
aveau încredere în talentul lui Este o adevărată întrecere printre Mehedinţul, s’a găsit şi acum
Martin Petrică, deoarece îl ve­ comunele din Valea Căraşului acea tainică legătură care trece
deau că sapă şi coseşte în rând în a cultiva lucrurile bune şi peste toate obstacolele ridicate
cu ei; nu umblase nici la o frumoase. Importanţa unor ase­ de oameni. Valurile Căraşului,
altă şcoală mai înaltă. Cu toate menea aşezăminte se măreşte neturburate de nici un fel de
acestea, Martin Petrică avea ta­ şi prin faptul că în urma gra­ vamă, vor duce şi de-acum
lentul. S’a ocupat el cu muzica niţei nefericite dintre noi şi înainte dulcea doină românească
şi pe acasă, atâta cât i-a per­ Sârbi ei au devenit grăniceri. pretutindeni, unde vor fi mai
mis sapa şi coasa, dar s’a per­ Avem ştire că Românii din Ju­ tari legile firii decât acelea ale
fecţionat la armată unde a ser- • goslavia păstrează cel mai strâns oamenilor. P. N.
vit un şir de ani la muzica re­
gimentului.
Ajuns acasă a avut şi voinţa Amorul stelelor
pentru ducerea la îndeplinire a
planului său. A adunat împre­ O interesantă dar utopică teorie a lui Fourier.
jurul său tineretul din sat, le-a
vorbit şi, în cele din urmă le-a Camille Flammarion, marele as­ tiv la legile amănunţite ale vieţii
cumpărat pe bani proprii şi in­ tronom şi fizician francez, amin­ universale, deşi aceste amănunte ne
strumentele. teşte şi critică în cartea sa: „La sunt astăzi încă absolut inaborda­
pluralité des mondes habités“, o bile.
Străduinţete-kd-Mattin Petrică teorie -a-kd-Fetmer, relativ la „fe- Printre aceste teorii exagerate,
au fost mai curând încununate cundaţia interplanetară“. înainte de una care prezintă mai multă serio­
de succes de cum s’ar fi cre­ a vorbi despre această amuzantă şi zitate şi mai puţină copilărie e
zut. A fost de-ajuns ca o sin­ foarte îndrăzneaţă teorie, să spunem teoria lui Charles Fourier relativ la
gură dată să se prezinte în pu­ obiecţiunea, şi să orientăm pe citi­ explicarea originei vieţii pe globu­
tor: Flammarion, cu metode ştiinţi­
rile cereşti prin aşa numita „fecun-
blicitate cu fanfara lui şi apre­ fice riguroase, dovedeşte în lucra­ daţie interplanetară“. Era necesar
cierile au venit din toate părţile. rea aceasta că există „o pluralitate curajul atât de obişnuit aceluia
Dela această dată, aproape nu de lumi locuite“, că toate corpurile care a îndrăznit să viseze „falans­
a existat serbare mai de seamă, cereşti sunt, au fost sau vor fi lo­ terul“ pe seama zilelor noastre, —
unde fanfara din Vrani să nu-şi cuite, că viaţa e risipită fără sfârşit pentru a lansa o asemenea teorie.
în întreaga creaţiune, şi că e foarte Cum am spus, Flammarion îi do­
fi dat concursul. Aşa a luat greşit să crezi că nenumăratele glo­ vedeşte lipsa de bază ştiinţică, dar
parte la sfinţirea bisericii din buri cereşti, atât de minunate, atât totuşi nu-i poate răpi farmecul. Iată
Vârşeţ, la instalarea episcopului de supuse legilor armoniei univer­ acum esenţa acestei teorii: Fourier,
Cristea la Caransebeş, la zborul sale, ar fi totuşi lipsite de viaţă, şi exagerând metoda ştiinţifică a ana­
lui Vlaicu în Vârşeţ, şi tot fan­ ar fi fost aruncate în spaţiu de logiei, a plecat dela ideia că pu­
către Creator numai spre a-şi purta tem ajunge să cunoaştem lumea în­
fara din Vrani ne-a făcut fală goliciunea şi sterpia prin veacuri, treagă, observând doar o părticică
şi cu ocazia vizitei profesorului fără vre-un rost. Insă omul de ştiinţă mică din ea, cum ar fi de pildă
francez de Martonne şi a ex­ se opreşte la această constatare omul, sau o plantă. Şi astfel, s’a
cursioniştilor italieni de-acum generală. Nu se poate coborî la grăbit să rezolve cea mai capitală
amănunte, căci nu mai are mijloace problemă a Biologiei, relativ la ori­
un an şi jumătate, iar Ia 10 ştiinţifice. De-aceea Flammarion, ginea vieţii pe corpurile cereşti,
Mai apar în frumosul lor port combătând părerile cari restrâng printr’o simplă aplicare pe seama
în piaţa Timişorii şi cântă ală­ viaţa doar la neînsemnatul nostru acestor corpuri a legilor cunoscute
turi de muzica militară. glob pământesc, combate totodată, de noi din viaţa de pe Pământ. Şi
Cu deosebire după război pentru apărarea prestigiului adevă­ anume, a luat o lege relativ Ia fe-
rului ştiinţific şi teoriile exagerate, cundaţia plantelor androgine (Plantă
această instituţiune a luat. un pretinse a fi ştiinţifice, care vor să „androgină“ e o plantă cu amân­
mare avânt, dela venirea în co­ iămurească amănunte relativ la lo­ două felurile de flori, ş mascule şi
:
mună a secretarului George Ie- cuitorii corpurilor cereşti, ori rela- femele, Astfel, fecundaţia pe aceste