Page 11 - 1923-02

' [CAPITOLUL II. •— Vai de mine, Dle Malone/e lucru? Parcă ziceai, că îţi trebue
„încearcă-ţi norocul cu profesorul o afacere foarte, foarte exaltată. Mi aventuri....
Challenger!“ se pare, că de mult a trecut vre­ — De unde! E doar chestie de
mea lucrurilor de felul acesta. Chel- profesiune....
Mi-a fost întotdeauna drag Mc’Ar- tuelile împreunate cu „Misiuni spe­ — Exact. De altfel eu nu cred
dle, bătrânul nostru editor, aşa, cum ciale“ nu prea sunt justificate de să fie totdeauna atât de violent.
era el, morocănos şi cu părul lui rezultatele obţinute, şi în tot cazul, Blundell l-o fi căutat poate într-o
roşcat, şi nădăjduiam, că şi el are omul care ar primi o asemenea clipă nepotrivită, sau s-a aproiat
pentru mine un fel de prietenie. De misiune ar trebui să fie un om cu de el în un mod nepotrivit. Dta
altfel adevăratul nostru şef era vastă esperienţă, şi cu un nume, poţi să ai mai mult noroc, sau mai
Beaumont, dar el trăia în atmosfera care ar impune încredere publică. mult tact. lată ceva potrivit pentru
eterică a unei înălţimi olimpice, de Petele mari, albe, ale hărţilor au Dta, şi va profita şi „Gazette“ de
unde nu putea distinge lucruri mai fost rând pe rând umplute, şi azi munca Dtale.
mărunte decât o criză internaţională nicăiri nu găseşti teren pentru aven­ — Eu de fapt nu ştiu nimic
sau o ruptură în cabinet. 11 vedeam, turi.... Totuşi, stai o clipă!—zise cu despre acest profesor, zisei, doar
din când, în când trecând liniştit şi un zimbet neaşteptat. Vorbind de dacă îmi aduc aminte de numele
majestos spre sanctuarul lui, cu ochii petele albe din hărţi, îmi vine o lui în legătură cu procesul de când
în vag şi cu gândul plutind dea­ idee. Ce ai zice să dovedim pe un cu Blundell.
supra Balcanilor . sau a Golfului şarlatan, un Munchhausen modern, — Uită aici am căteva note, care
Persan. El era deasupra noastră şi şi să-l facem de râs? Ai pirtefa să te-ar putea călăuzi. L-am petrecut
afară de noi. Dar McArdle era pri­ dovedeşti, ce extraordinar mincinos pe acest profesor de câteva vreme
mul lui locotonent, şi noi pe el îl e omul acesta. Ei, ar fi frumos, din cu luare aminte. — Şi scoase din ser­
cunoşteam. Bărânul băţăi din cap, cale în afară de frumos! Cum ţi se tar o filă de hârtie.
când’ am întrat, şi îşi ridică oche­ pare afacerea? — Aici am un sumar al biogra­
larii, sus în vârful frunţii chele. — Orice şi ori unde — mi-e fiei lui. Ţi-o spun pe scurt:
— După cum aud, Dle Malone, egal. Challenger, George. Eduard, Năs­
mi se pare, că începi să lucrezi McArdle se adânci pe câteva cut: Largs, 1863. Educaţia: Liceul
foarte bine, zise el, cu accentul lui clipe în gânduri. din Largs. Universitate Edinburgh.
curios, scoţian, — Mi-ar plăcea să ştiu de pe Asistent la British Muzeum 1892.
l-am mulţumit. acum cum vei isprăvi-o: prieteneşte Dimisionat în acelaş an în urma
— Explozia de la mina de căr­ sau cu bătae? Mi se pare, că ai unei corespondenţe ultragioase. Câş­
buni ai prins-o admirabil. Aseme­ talentul să te ştii apropia de oa­ tigătorul Medaliei Crayson pentru
nea incendiul din Southwark. Ai meni, eşti simpatic poate, sau ai un cercetări zoologice. Membru extern
talent de riporter. Dar de ce mă fel de magnetizm animalic, sau doar al societăţii.... şi urmează o serie de
cauţi? puterea de viaţă tinerească a Dtale socieatăţi: o şchioapă de text cu
— Să Vă cer un serviciu. petit. Société Belge, Academia Ame­
Mă privi alarmat, evitând să ni e cauza, sau poate altceva: dar ai ricană de ştiinţe, La Plata, etc. etc.
se întâlnească ochii. talentul acesta, o ştiu după mine. Exprezident al Societăţii de pale­
— Eşti prea bun’Dnule McArdle!
— Ei, ei! Şi ce ar fi să fie ser­ ontologie, British Association, Sec­
viciul acesta? — Aşa, de ce nu ţi-ai încerca ţiunea H. şi aşa înainte.... Publica-
— Nu credeţi, că ar fi cu putinţă norocul’cu profesorul Challenger,* ţiuni: „Câteva observări asupra unei
să mă trimiteţi într-o misiune, pen­ din Enmore Park? serii de cranii kalmuce“, „Schiţarea
tru gazetă? M-aş strădui, să o în­ Mărturisesc, am rămas cam uimit. evoluţiei vertabratelor“, şi o serie
deplinesc şi să vă trimit câteva co­ •— Challenger? strigai. Profesorul de articole, între care „Evidenta
loane bune. Challenger, zoologul celebru? Nu a greşală a Weissmannismului“, care
— Ce fel de misiune ai în gând. fost el acela, care a crepat capul a dat prilegiu unei îndârjite discuţii
D-le Malone? lui Blundel dela „Telegraph“? la congresul din Viena. Recreeri:
— Orice misiune, care e împreu­ Editorul zimbi răutăcios. Turizm, alpinizm. Adresa: Enmore
nată cu aventuri şi primejdii. M-aş — Ţi se pare prea primejdios Park, Kensington, W.
strădui din tot sufletul, să-mi cre­ — Uită, Dle Malone, ia cu Dta
deţi. Şi cu cât ar fi mai dificilă, cu * Notă. Numele Challenger (citeşte notiţele acestea. In astăsară nu mai
atât m-aş bucura mai mult. Cialenjer) îi esprimă şi caracterul acestui am nimic pentru Dta.
— Pari foarte doritor să-ţi pierzi curios personagiu al povestirei de faţă. Am pus în buzunar foaia de hâr­
viaţa. Dacă ai vrea să-i traduci şi numele, i-ai tie.
putea zice Domnul Profesor George Edu-
— Să-mi justific viaţa, Domnule! ard Certăreţ. — O singură clipă încă, Dl Mc-