Page 12 - 1923-02
P. 12

Pag. 36                            — C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - -  25—1. 1923.

             Ardle,  zisei,  când  am  observat,  că  care  stătea  lângă  foc  cufundat  în   nicer  pe  extremul  hotar  al  Cunos­
             în  loc  de  o  faţă  roşie,  aveam  îna-  pernele  unui  fotoliu.  Se  întoarse  cutului  şi  mă  simt  cu  totul  de­
             inaintea  mea  o  chelie  trandafire.  cătră  mine,  când  mi-am  apropiat  plasat  când  îmi  părăsesc  laborato­
             Nu  ştiu  încă  precis  ce  interview  ar  scaunul  de  al  lui.  Era  omul,  pe  rul  şi  vin  în  atingere  cu  voi,  crea­
             trebui  să-i  solicit  acestui  domn   care  mi  l-aş  fi  dorit  mai  mult  să-l   turi  mari,  dure,  greoaie.  Sunt  prea
             profesor. Ce a făcut recent?        văd  în  lipa  aceasta.  Tarp  Henry,  departe  de  lume  decât  să-i  poves­
               Faţa  roşie  se  întoarse  de  nou   din statul major al revistei „Natura“,  tesc scandalurile, şi totuşi în mijlocul
             spre mine.                          o  creatură  subţire,  uscată,  care  după  unor  conversări  ştienţifice  am  putut
               —  Înainte  cu  doi  ani,  a  făcut,  cei  ce  îl  cunoşteau,  era  plin  de  auzi  câte  ceva  despre  Challenger,
             singuratec,  o  escurziune  ştienţifică  bunăvoinţă.  Fără  nici  un  încurjur  doar  e  unul  dintre  acei  oameni,
             în  America  de  sud.  S-a  întors  anul   am  atacat  subiectul  care  mă  preo­  care  nimănui  nu-i  pot  rămâne  ne­
             trecut. Fără îndoială a fost în Ame­  cupa.                             cunoscuţi.  E  un  om  de  acţiune,  o
             rica  de  sud,  dar  refuză  încăpăţînat   —  Ce  ştii  Dta  despre  profesorul   baterie  pururea  încărcată  de  forţă
             să  precizeze  in  care  parte  anume.   Challenger?                    şi  vitalitale,  însă  un  maniac  certă­
             Întors,  a  început  să-şi  povestească   — Challenger? îşi adună sprânce­  reţ  şi  lipsit  de  ori  ce  bun  simţ,
             aventurile  într’un  mod  vag,  dar  ci­  nele  într-o  ştienţifică  desaprobare.  fără  nici  o  urmă  de  consideraţiuni
             neva  a  încercat  să  arate  anumite   Challenger  a  fost  acela,  care  s-a  şi  scrupule.  A  putut  merge  atât  de
             lacune  în  povestirea  lui,  şi  atunci  întors  din  America  de  sud  cu  o  po­  departe,  încât  să  falşifice  plăci  fo­
             profesorul  supărat  s-a  închis  deo­  veste a cocoşului roşu.         tografice,  când  cu  afacerea  lui  din
             dată,  ca  o  stridie.  A  văzut  lucruri   —  Ce fel de poveste?       Aamerica de sud.
             extraordinare,  sau,  ceace  mi  se  pare   —  O,  nişte  stupide  minciuni  de­  —  Zici,  că  e  un  maniac.  Care  e
             mai  probabil,  omul  acesta  e  un   spre  animale  fantastice,  pe  care  le-   idea lui fixă?
             şampion  al  minciunei.  Are  câteva  ar  fi  descoperit  acolo.  Eu  cred,  că   —  Are o mie, nu numai una, dar
             fotografii  deteriorate,  pe  care  el  le   de  atunci  a  şi  revocat  cele  spuse.   cea  din  urmă  e  ceva  în  jurul  lui
             ţine  de  doveditoare.  E  atât  de  ţic­  La  tot  cazul  însă  a  încetat  de  a   Weissman  şi  a  evoluţiei.  Dacă  îmi
             nit,  încât  atacă  fără  întârziere,  pe   mai  continua.  A  fost  dat  un  înter-   aduc  bine  aminte  a  făcut  în  jurul
             oricine  îi  cere  lămuriri,  iarperipor-  view  lui  Reuter,  care  a  stârnit  un   acestor  chestiuni  un  mare  scandal
             teri  îi  dă  de-a  berbeleacul  pe  scări   aşa  homeric  hohot  de  râs,  încât  a   la congresul din Viena.
             la  vale,  fără  nici  o  vorbă.  După  văzut,  că  nu  va  merge.  A  fost  o
             părerea  mea  e  un  megaloman      afacere,  care  l-a  discreditat  pe  de­  —  Mi-ai putea spune ceva precis
             ucigaş, cu o nuanţă de om de ştiin­  plin.  S-au  găsit  doi-trei  înşi,  care   asupra acestui punct?
             ţă.  Aceste  e  omul  Dtale,  Domnule   l-au  luat  în  serios,  dar  s-a  grăbit   —  Aici  nu.  Dar  avem  descrierea
             Malone.  Ei,  pleacă  şi  vezi  ce  vei   să-i înăbuşe şi pe aceştia.   precisă a celor întâmplate. Am păs­
             putea  alege  cu  el.  Eşti  mare  şi  tare   —  Cum?                   trat  la  redacţie  raportul.  Vrei  să  vii
             îndeajuns,  ca  să-ţi  ştii  apăra  pielea.   —  Cum?  Cu  brutalitatea  lui  in­  cu mine să-l vezi?
             La  tot  cazul,  acum  eşti  încă  pe   tolerabilă,  şi  cu  purtarea  lui  impo­  — Tocmai ce aş dori şi eu. Vreau
             deplin sănătos. Cunoşti legea asupra  sibilă.  Unul  din  ei  a  fost  bietul   să-i  iau  prietenului  un  interview
             răspunderei patronilor....          bătrânul  Wadley,  dela  Institutul   şi  am  nevoie  de  o  sondă...  Eşti
               O faţă roşie zimbitoare s-a schim­  zoologic.  Wadley  i-a  trimis  o  notă:   prea  bun,  că  vrei  să  mă  ajuţi.  Merg
             bat  de  nou’  într’o  lună  trandafirie   „Prezidentul  Institutului  zoologic   cu  Dta,  dacă  crezi  că  nu  va  fi
             încunjurată  de  puf  roşcat:  convor­  prezintă  complimentele  sale  profe­  acum prea târziu.
             birea noastră a ajuns’la sfârşit.   sorului  Challenger,  şi  va  considera   O  jumătate  de  ceas  mai  târziu,
               Am  plecat  spre  Savage  Club,  dar  de  un  favor  personal,  dacă  Dl  pro­  eram  în  redacţia  „Naturei“,  în  faţa
             în  loc  să  întru,  am  rămas  răzimat  fesor  ii  va  face  onarea  să  iee  parte   mea  cu  un  volum  mare,  pe  care
             de  balustrada  dela  Adelphi  Terrace,   la  proxima  sa  conferinţă.“  Răspun­  l-am deschis la articolul „Weissmann
             şi o bună vreme am privit îngându­  sul nu se poate reproduce.          versus  Darwin“,  cu  subtitlul  „Un
             rat  apele  negre  şi  uleioase  ale  râu­  —  Nu mi-1 poţi spune?      spiritual  protest  la  Viena.  Procedee
             lui.  Totdeauna  mă  pot  gândi  mai   —  Ei  bine,  într’o  traducere  civi­  glumeţe“.  Fiindu-mi  educaţia  ştiin­
             clar  şi  mai  sănătos  în  aier  liber.   lizată  ar  fi  cam  următorul  „Profe­  ţifică  în  câtva  neglijată,  mi-a’  fost
             Am  scos  fila  cu  notele  biografice  sorul  Challenger  prezintă  compli­  peste  putinţă  să  urmăresc  întregul
             ale  profesorului  Challenger  şi  am   mentele sale Prezidentului Institutu­  lanţ  al  argumentelor,  am  înţeles  to­
             ricitit-o  la  lumina  unui  bec  electric.   lui  zoologic  şi  ar  considera  de  un   tuşi,  că  profesorul  englez  a  tratat
             Deodată  avui  o  idee,  pe  care  tre-  favor  personal,  dacă  Dl  Prezident  chestiunea  în  un  mod  foarte  agre­
             bue  să  o  consider  de  o  inspiraţie.  s-ar duce dracului“.          siv,  şi  că  a  supărat  grav  pe  colegii
             Fiind  şi  eu  ziarist,  m-am  lămurit   —  Pentru Dumnezeu !           lui  de  pe  contiment.  „Proteste“
             de  ce  mi  s-a  spus  că  îmi  va  fi   —  Da,  şi  bătrânul  Wadley  o  fi   şi  „Generale  reclamări  la  prezidiu*
             peste  putinţă  'să  iau  contact  cu   esclamat  ca şi  Dta. Îmi aduc aminte  âu  fost  intercalările  care  si  repetau
             certăreţul  profesor.  Dar  recrimină­  de  tânguirea  bietului  bătrân,  care  pas  de  pas.  Cea  mai  mare  parte  a
             rile  amintite  în  biografia  lui,  pu­  îşi  începu  conferinţa  cam  aşa.  „In   raportului însă era scris pentru mine
             teau  să-mi  dovedească  un  singur  curs  de  cincizeci  de  ani  de  cerce­  în chinezeşte.
             lucru:  că  era  un  fanatic  al  ştiinţei.  tări  pe  terenul  ştiinţific“.  Răspun­  —  Te-aş  ruga  să  mi-o  traduci  pe
             Nu  era  oare  aceasta  partea  lui  sla­  sul  profesorului  l-a  zdrobit  pe  să­  englezeşte, zisei trist ajutorului meu.
             bă,  unde  putea  fi  atacat?  Voi  în­  racul moş.                       —  Doar ai în mână o traducere !
             cerca.                                —  Altceva despre Challenger?       —  Atunci  poate  va  fi  mai  bine
                Am  întrat  la  club.  Era  după  un­  —  Bine,  eu,  dupăcum  ştii,  sunt  să-mi încerc norocul cu originalul...
             sprezece,  şi  sala  mare  era  binişor  bacteorolog.  Eu  trăesc  în  cadrele   —  Fără  îndoială,  e  cam  neclar
             plină,  fără  să  fie  însă  încă  aglome­  unui  microscop  de  900  diametru.   pentru un laic.
              rată.  Cum  am  întrat,  mi-au  căzut  Nu  pot  afirma,  că  iau  în  mod  se­  —  Mi-ar  servi  mult  dacă  aş  pu­
             ochii  pe  un  bărbat  înalt,  uscăţiv,  rios  notă  de  lucrurile  pe  care  Ie  tea  găsi  cel  puţin  o  singură  propo­
              desenat  parcă  în  unghiuri  drepte,  văd  cu  ochii  goi.  Eu  sunt  un  gră­  ziţie  bună,  la  înţeles,  care  să  se
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16