Page 13 - 1923-02
P. 13
C O $ I N 2 E 2 A N A Pag. 37
25— 1. 1923. _____
miştejntre cadrele unei idei defi — Conştiinţa? Nu m’a dat de gol dere! Vineri dimineaţa vei putea
nite omeneşti... până azi nici când. găsi aici răspunsul — în cazul dacă
Ah, da! mi se pare că am găsit-o. — Şi acuma ce ai de gând să faci? te va învrednici de un răspuns. E
Pare, că o înţeleg într’un mod vag, — Să-l caut pe profesorul meu. un om violent, certăreţ, urgisit de
nehotărât. Aceasta trebuie să-mi fie Găsindu-mă odată în camera lui, oricine i-a ieşit vreodată în cale.
puntea, care să mă apropie de gro voi afla eu vre-o deslegare. La ne- E ţinta glumelor studenţeşti, în mă
zavul profesor. voe, sunt gata să-i mărturisesc a- sura cât îndrăznesc să glumească
— Iţi mai pot fi de ajutor în ca devărul. Dacă de fapt e un sport- cu el. Poate ar fi fost mai bine pen
reva fel? smanvafi ciupit de îndrăzneala mea. tru Dta, să nu-i fi auzit de nume
— Da. Am de gând să-i scriu. — Ciupit, da, ciupit. E gata tot nicicând. _ Va urma _
Dacă aş putea ticlui scrisoarea aici, deauna de ciupeală. Ei, la reve
şi aş putea folosi hârtia revistei, ar Dezastrul mărcii germane.
face’puţină atmosferă favorabilă.
Situaţia precară, în care se din ilustraţiile ce le dăm aci,
— Mi-e teamă, că-1 vom vedea
pe prietenul nostru năvălind aici, zbate Germania, a făcut ca va unde se văd claie peste grămadă
spărgându-ne mobila. luta ei să se coboare atât de cele 8000 de mărci, a căror va-
— Nu, nu! am să-ţi arăt scri adânc, cum poate nimeni nu loare este abia 1 dolar! în a
soarea — te asigur, că nu va cu şi-a putut închipui vreodată. doua ilustraţie se vede o mena
prinde nimic supărător. Marca aproape că azi nu mai jeră germană, care având 1 do
' Bine. Stai aici la masa mea. Hâr
tie găseşti în sertar. Mi-ar plăcea are nici-o valoare în comparaţie lar, îl schimbă la zaraf cu 8000
însă să o cenzurez, înainte de a o cu banii altor ţării de seama ei. de mărci, ca să poată merge în
trimite. Aceasta se vede în mod plastic piaţă pentru cumpărături.
Nu a fost lucru uşor. Dar mă pot
mândri, că terminată scrisoarea, nu
era o operă cu totul proastă. Am
citit-o criticului bacteorolog cu oare
care mândrie:
’■ „Dragă* Dle Profesor Challenger“,
zicea. „Fiind un umil învăţăcel al
Naturei, am urmărit pururea cu cel
mai mare interes speculaţiunile Dv.
stienţifice referitoare la deosebirea
dintre Darwin şi Weissman. In tim-'
pul din urmă am avut prilegiul să
nii înprospătez memoria recitind...“
— Ce infernal mincinos, murmură
Tarp Henry.
„...recitind măiastră Dv. expunere
din Viena. Declaraţiile limpezi şi
admirabile de acolo, îmi par ulti
mul cuvânt care se poate spune în
aceasta materie. Totuşi, găsesc a-
colo o propoziţie, şi anume urmă Dezastrul mărcii germane
toarea: „Protestez ferm împotriva Opt mii de mărci claie pe un dolar american care reprezintă valoarea
afirmaţiunei insuportabile şi pur £ acestor mărci.
dogmatice, că fiecare id separat
este un microcosm, format de o ar-
chitectură istorică, elaborată înceti-
nel prin serii şi serii de generaţi-
uni“. Nu aţi dori să vă schimbaţi
această părere în urma rezultatelor
recentelor cercetări? Nu vi se pare
că e prea accentuată aceasta părere?
Cu îngăduinţa Dv. V-aş cere favo
rul unei convorbiri, după ce mă
munceşte mult chestiunea, şi am
unele idei asupra ei, pe caie nu
le-aş putea preciza decât într’o con
vorbire personală. Cu permisiunea
Dvoastră, nădăjduiesc să am onoa
rea să Vă . caut la ora unsprezece,
poimâne (Vineri) dimineaţa.
Simt, Domnule, pe lângă asigu
rarea profundului meu respect, al
Dv. devotat Eduard M. Malone".
— Cum ţi se pare? întrebai tri Dezastrul valutei germane
umfător. Menajera germană cu cele opt mii de mărci ale ei, pe care^le-a primit
— Dacă ţi-o suportă conştiinţa... in schimbul unui dolar, ce l-a dat zarafului.