Page 3 - 1923-02
P. 3
Pag. 26 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C 0 S 1 N Z E A N A - - - - - - - - - 25—1. 1923
O îndeletnicire uitată
de I. AGÂRBICEANU
Ultimul deceniu din înaintea răs- tutindenea manifestările sufletului depsiţi. Iar pentru cimentarea uni
boiului mondial a însemnat o fru liber, pentru a înţelege şi a simţi tăţii noastre naţionale e de-adreptul
moasă înflorire literară şi culturală mai intensiv puterea de ’vieaţă ce păcat să dăm cu totul uitării cartea
pentru românii de dincoace de Car- sălăşlueşte în sine însuşi. bună românească, revista româ
paţi. Aveam într’un rând, cea mai Editorii nu vor răzbi cu volumele nească. Din ea se formează chiagul
artistică revistă literară şi cel mai ce vor trebui să fie retipărite, teascu cel mai trainical solidarităţii naţionale.
binfe redactat ziar din tot cuprinsul rile tipografiilor nu vor fi de-ajuns Şi, se mai ştie: un curat avânt
românesc: „Luceafărul“ şi „Tribuna“. pentru tirajul în zeci de mii de naţional porneşte totdeauna dintr’un
Se abonau şi se cumpărau cu nu exemplare al revistelor. substrat de avânt culural.
•k
mărul reviste din vechiul Regat; e * * 000000cx30000000cxxxx>00000000r)00000000000000r OOOOOOOO
de-ajuns să amintim setea cu care Dar iată că suntem după patru
era aşteptat „Sămănătorul“. ani dela unire şi visul acesta e tot Găire celilori
Odată cu isbucnirea răsboiului aşa de departe de realizare ca şi
mondial s’a frânt întreaga noastră în vremea răsboiului. Nizuinţele nea La mceputul acestui nou an, ril- .
mişcare culturală. Aproape doi ani mului după unire au pornit cu totul găm cu toată solicitudinea pe vechii
am rămas fără nici o revistă lite pe alte drumuri decât pe acelea şi credincioşii noştri cetitori, cari au
rară, când în Mart 1916 a apărut ale avântului cultural. urmărit toată desvoltarea de până
„Pagini literare“ dela Arad, pentruca Suntem de patru ani, în frămân a
si ea să înceteze odată cu intrarea tările unei noi aşezări de ţară. Fie acum a revistei „ Cosinzeana , săbi-
României în războlu. care se zbate să-şi dureze un cuib nevoiască a ne da şi mai departe
Cei mai mulţi dintre purtătorii de nou în nona orânduire. Preocupă sprijinul lor material pentru a putea
condeiu dela noi erau duşi în Regat rile pur materiale sunt stăpâne a- continua scoaterea acestei reviste.
sau împrăştiaţi pe toate fronturile supra marei majorităţi a neamului. Zilele tiparului românesc, grele şi
de luptă. Preocupările aceste sunt cu atât
Un sentiment foarte limpede ne mai vehemente cu cât condiţiile de întunecate, numai aşa pot fi întru
spunea: nu-i nici o pagubă că nu traiu după răsboiu sunt mai aspre, câtva înseninate şi uşurate, dacă
mai avem slovă românească; vremea Intelectualii se luptă cu mari greu toţi acei ce apreciază străduinţele
scrisului a trecut, acum au răsărit tăţi materiale, ţărănimea e în plina noastre de întemeiere a unei reviste
Gorile atât de aşteptate ale faptei agitaţie a îndeplinirii reformei agrare, de familie, — ne trimit abonamentele
naţionale. studenţimea s’a schimbat în slujbaşi
Şi ne gândeam de-atunci: ce în pentru a se putea susţine la şcoală, la vreme şi caută din răsputeri să
florire literară şi culturală ne aşteaptă — pătură mijlocie, clasa comercian ne facă cunoscută revista în cercuri
la sfârşitul celui mai mare act al ţilor şi negustorilor care singură ar cât mai largi.
vieţii poporului român! E veche fi putut rămânea mai nealterată de Cetitorii noştri trebuie să înţe
vorba: In vreme de răsboiu: muzele vicisitudinele greutăţilor materiale, leagă, că fără a-şi achita la vreme
tac! Dar cum vor începe să cânte — încă nu avem. Burghezia româ
când va amuţi tunul! Nici o opri nească, dacă o avem, are o singură costul abonamentului, menţinerea re
mare pe viitor în avântul culturii preocupare de ordin intelectual: pe vistei este foarte critică. Noi numai
naţionale! Nici o carte strecurată pe cea politică .. Culoare de roşu, cu pentru ilustraţiile dintr’un număr
furiş peste graniţa blestemată! Nici loare de verde. cheltuim aproape 2000 de Lei, iar
o cătuşe! Şi câte zeci de mii de In astfel de împrejurări e de în hârtia şi lucrul costă de cel puţin
cetitori’! ţeles că de patru ani încoace nu
Vor da năvală la cartea româ vom găsi cincizeci de români cari două ori atât. Dacă fiecare abonat
nească, la revista şi ziarul românesc, să fi cetit pe cronicarii Ţârii, şi nu ar zice, că are vreme să plătiascâ
ardelenii, bănăţenii, bucovinenii, ba- vom afla o mie din noile provincii, şi mai târziu abonamentul, atunci
sarabenii, pentru a nu mai vorbi laolaltă luate, care să fi cetit pe ne-ar fi imposibil să putem acoperi
de fraţii din vechiul Regat cari n’au Hajdeu, Xenopol, lorga. Şi ni se cheltuielile la vreme şi asta ar tur
fost opriţi nici până atunci dela is- pare că vom fi prea darnici dacă
voarele culturii naţionale. vom afirma că Bălcescu, Odobescu bura toată gospodăria revistei.
Visau un vis frumos: avântul cul sau Eminescu l-au citit două mii De-aceca vă rugăm, dragi cetitori
tural spre culmi neatinse câtă vreme dintre cei ce nu i-au citit mai înainte. ai „Cosinzenii“, găndiţi-vă, de câte
neamul ne-a fost fărâmiţat, şi acesta Nu mai încape îndoială că e un ori frunzăriţi filele ei, dacă vă este
îndată după unire! imperativ naţional să ne trezim cât în regulă abonamentul sau nu. Găn
Ne gândeam: câte cărţi de istorie mai îngrabă din aceasta prea grea
românească nu se vor desface în înfundare în materie. Nemulţumirea diţi-vă, că munca noastră de şapte
noile provincii în cei dintâi ani după şi nemângăerea zilelor de azi nu ani, decând scoatem această revistă,
unire! Vor fi sorbite cu lăcomie, în izvoreşte numai din greutăţile prea s’a depus fără să aibă niclo remu
cepând cu cronicile Moldovei şi ale mari ale vieţii de după războiu, ci. neraţie, că nu avem niciim ajutor
Ţări româneşti, volumele cu trecu în mare măsură, ele purced tecmai din partea niciunui institut de cul
tul viforos şi viteaz al neamului din prea marea secetă sufletească
liber, vor fi cântaţi autorii litera în care trăim. tură sau de stat, că toată existenţa
turii naţionale, începând cu Văcă- Nevoile sufleteşti nu le putem revistei „ Cosinzeana“ se razimă nu
reştii. Sufletul eliberat va cânta pre- sufoca multă vreme fără să fim pe mai pe jertfa şi pe concursul D-tră.