Page 4 - 1923-02

25—1. 1923. Pag. 27

Centenarul marelui Pasteur

1822—1922

de D. A Olaru, delà „Institutul Pasteur“ din Cluj

Franţa — şi cu ea toată lumea printre fruntaşi la început, dar pro­ predestinaţie. Printr’o serie neîntre­
civilizată, — recunoscătoare marelui miţând din ce în ce mai mult, pe ruptă de cercetări ce ar părea fără
binefăcător al omenirei — a săr­ măsură ce trecfea dintr’o clasă într’alta. legătură între ele, el ajunge la vac­
bătorit cu cinste memoria lui Pasteur, Dascălii lui prevedeau că odată cinul turbărei, pornind dela studiul
cu prilejul împlinirei unui secol dela va eşi ceva de seamă din acest unor cristale.
naşterea lui, în 27 Decemvrie. Năs­ şcolar cu bun simţ şi cu voinţă te­ Dela aceste experienţe plecară
cut modest, într’o mică comună Dole, nace, plăcându’i şi literile şi ştiinţele. apoi toate studiile lui Pasteur asupra
fiu al unui tăbăcar — fermentaţiilor, ce’l con­
care se luptase vitejeşte duseră la descoperirea
în ostile lui Napoleon, microbilor şi la com­
câştigând „Legiunea de baterea lor.
onoare“ a bravilor, — Neputându-şi găsi,
Pasteur ajunge, prin în bugetul Ministeru­
geniul Iui, una din lui, modesta sumă de
cele mai curate glorii 1500 franci pe care
ale Franţei şi cel mai o ceruse, ca să-şi
mare om pe care l’a aranjeze un mic labo­
dat sec. XIX-lea.* rator, Pasteur şi’l aran-
Nu se arată de mic jă pe cheltuială pro­
ca un copil minunat: prie, în două camere
copilăria lui a fost părăsite din podul
comparată de biograful şcoalei normale.
său R. Vallery-Radot, De acolo eşiră minu­
cu izvorul aproape natele roade ale minţei
ascuns al unui mare sale iscoditoare.
fluviu. Prima scoală o Pasteur demonstră,
făcu în Arbois, unde prin experienţe inge­
părinţii lui se mutaseră. nioase, că, pedeoparte,
Aci zilele se scurgeau praful din aer conţine
liniştite, tatăl ocupat germeni de organisme
cu meseria lui, câşti­ inferioare ce se des-
gând deabia cu ce să-şi voltă ori şi unde, şi
hrănească familia, iar că, pe de altă parte, un
copiii cu şcoala. lichid, chiar dacă con­
Dar serile aveau ţine materii ce fer­
farmecul lor, cu lecturi mentează (putrescibi-
şi poveşti ce aminte­ le), poate fi apărat,
au trecutul glorios al prin oare care precau-
Franţei, cu victoriile ţiuni, de contactul
atât de scump plătite germenilor şi conser­
de bătrânii ostaşi ai - vat la infinit.
lui Napoleon, purtând Pasteur arătă în stu­
tricolorul de-alungul diile sale asupra vinului
şi dealatul Europei; şi oţetului că în fabri­
toate inspirau micului carea acestuia din ur­
Pasteur dragostea de mă intervine o mică
patrie şi întreitul senti­ plantă sau ferment „my-
ment de onoare, dis­ codermaaceti“ Aceasta
ciplinări datorie. poate fi uneori bol­
Creşterea îngrijită navă şi, va da, după
a mamei şi sfaturile Marele Pasteur în laboratorul său. cazuri,’ oţeturi bune
tatălui, contribuiră să sau rele, dar prin cul­
facă din copil un bun elev, fără să fie Aceasta făcea pe tatăl său să’i turi potrivite se pot obţine celule
spună înduioşat: „dacă ai ajunge sănătoase, perfecte, cu care putem
* Se ştie că Ia întrebarea pusă în presa într’o bună zi profesor la şcoala avea numai oţet bun. Această des­
franceză', mai de mult, ca să se spună coperire aduse fabricanţilor de oţet
cine a fost cel mai mare om al sec.XIX, din Arbois, aş fi omul cel mai feri­
majoritatea răspunsurilor a fost întâi pentru cit din lume.“ câştiguri de milioane.
Pasteur şt apoi pentru Napoleon. Contrar Felul cum Pasteur pătrunde în Boalele vinului sunt cauzate tot
lui Napoleon, Pasteur reprezintă — cum minunata. cale a tainelor ştiinţei, de vegetaţii microscopice. Pasteur
spune R. V. Radot — cele mai nobile arătă că fiecare boală a vinului avea
cuceriri: de pace, de muncă şi binefăcă­ ajungând pe cele mai înalte culmi
toare. ......................... ale ei, ne face să ne gândim la o microbul său special, putându-se