Page 5 - 1923-02

Fag. 26 - - - - - - C O S 1 N 2 E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 25—1. 1925

deosebi la microscop cel care’i dă tul, drojdia şi berea terminată, şi rile lui Pasteur, spunând că ele ar
amăreala, cel care’l oţeteşte sau cel se convinse că unele boale îi pot preţui cele 5 miliarde pe care Franţa
care’i dă un aspect unsuros. Aceste strica gustul ca şi vinului, prin di­ le -a plătit tribut după războiul din
boli se pot împiedica prin încălzirea feriţi microbi, dacă e fabricată fără 1870.
vinului cât-va timp Ia 50—60 grade metodă şi fără pricepere. Celebrul chirurg englez Lister re­
în vase închise, tratament ce fu nu­ EI arată că toate boalele ce pot cunoscu însemnătatea descoperirilor
mit de atunci „pasteurizare“. Vinu­ altera gustul berei sunt datorite Iui Pasteur, pentru că graţie lor
rile astfel tratate se conservă şi pot microbilor, ce se pot evita prin o ajunse la sistemul antiseptic, prin
fi transportate ori şi unde. Ches­ bună fabricare şi încălzind la 50 care se salvară atâtea vieţii, ursite
tiunea prezintă mult interes căci grade berea în sticle. Un englez altfel infecţiilor.
Franţa produce aprox. 50 milioane celebru, Huxley, aprecia"'descoperi- Un alt mare medic, dr. Sedillot,
hectolitri, preţuind sute de milioane.
împăratul Napoleon III şi împă­
răteasa Eugenia se interesară mult
de cercetările lui Pasteur, care le
dădu explicaţii la microscop asupra
boalelor vinului. împăratul fu mirat
că marele savant nu se gândea să
câştige bani din descoperirile lui,
care aduseseră câştiguri de zeci de
milioane industriei, dar Pasteur răs­
punse : „In Franţa, savanţii cred că
s’ar înjosi făcând astfel“. După con­
ştiinţa lui, ei trebuiau să se mul­
ţumească cu gloria şi satisfacţia da­
toriei înplinite.
Pasteur fu rugat să studieze o boală
care de 15 ani .prăpădea culturile
de gândaci (vermi) de mătase în
sudul Franţei, aducând pagube în
1865 de o sută milioane franci. Po­
pulaţia era în mizerie şi disperare.
Fără să fi văzut mai nainte un
gândac (verine) de mătase, fără cu­
noştinţa , speciale, el ajunse prin
darul său de observaţie, cu ajutorul
microscopului să descopere unde
era răul şi apoi găsi mijlocul de a
combate boala, selecţionând să­
mânţa sănătoasă. Procedeul lui, adop­
tat în Franţa şi Italia, aduse câşti­
guri mari.
Fermentaţiile şi apoi boalele vi­
nului şi ale gândacilor de mătase,
deschiseră perspective noui pentru
mintea largă, creatoare a lui Pas­
teur, presupunând că fiecărei boale
infecţioase ar corespunde un ger­
men specific, după cum fie care
fermentaţie e datorită unui ferment
special.
Intervine războiul franco-german
din 1870.
Suflet mare, îndurerat de suferin­ Casa, în care s’a născut Pasteur, în Dôle.
ţele patriei sale, întristat de bom­
bardarea Parisului, ca o protestare care văzuse în timpul războiului decimate — cu pagube de zeci şi
contra barbariei şi ipocriziei Prusiei grozava mortalitate a răniţilor şi sute de milioane — de boala căr-
şi suveranului ei, care pentru satis­ operaţilor, proclamă în 1878 la Aca- • bunelui, numită astfel pentru că
facerea unui orgoliu criminal, pro­ demia de Ştiinţe „influenţa lucrări- sângele ce se scufgea din cadavre
voacă masacrarea a două popoare, lor lui Pasteur asupra Chirurgiei“; era negru ca tăciunele şi vâscos,
Pasteur înapoie Decanului Facul- graţie lor tratamentul rănilor fu Pentru a feri vitele de această
tăţei de medicină din Bonn, di­ schimbat, dând naştere Chirurgiei boală, Pasteur avu ideia să aplice
ploma de Doctor onorific ce’i fusese moderne, una din minunile secolu- acelaş sistem care îi reuşise inocu-
dată în 1868. lui. Dr. Sedillot fu cel ce propuse lând găinele contra boalei numită
„Franţa, spune el, luptă pentru numele de „microbi“, pentru aeeşti „holera găinilor“, prin culturi vechi,
respectul demnităţei omeneşti, iar germeni răi, vibrioni, bacterii, etc. care oxigenul aerului le face
pe
Prusia pentru triumful celei mai Acum începe ultima fază a vieţii inofensive după câtva timp. Din
abominabile minciuni.“ lui Pasteur, pătrunzând pe terenul ucigaş, microbul devine apărător
Pasteur se ocupă apoi cu studiul boalelor. contra boalei, virusul devine vaccin.
berei; ei observă la microscop mus­ Turme de vite, boi şi oi, erau Experienţele ce se făcură, ca probă,