Page 8 - 1923-02
P. 8

25—1. 1923        - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A  Pag. 31


                        Din lumea apelor

         Foarte  puţini  sunt  aceia,  cari  şi-  şi  din  acelea  ale  Californiei.  Soiu­
      au  dat osteneala  să cunoască secre­  rile  acestea  sunt  remarcabile  prin
      tul adâncimilor oceanice şi ale mărilor.  culorile  lor  strălucitoare.  Astfel  se
      O  lume  cu  desăvârşire  fantastică  se  găsesc  aici  peşti  în  mărime  variată
       oglindeşte  aici  în  ochii  curioşilor.   dela  20  cm.  până  la  3  metrii  lun­
       Munţi  în  înălţimi  inimaginabile  se  gime.  Intre  cei  mici  sunt  aşa  nu­
       înnalţă  din  adâncuri,  vrând  par’că  miţii  peşti-lună  şi  semi-lună,  cari  în
       să  spulbere  valurile  cu  vârfurile  lor  apă  au  conturul  luminos  al  acestor
       îndrăsneţe.  Păduri  uriaşe  de  plante  forme  ale  astrului  ceresc.  Mai  sunt
       aquatice  acopăr  pe  alocurea  fundul   peşti  curioşi,  cari  dupăce  depun
       mărilor  pe  întinderi  extraordinar  de  ouăle  le  ventilează  cu  aripile,  pro­
       vaste.  Stânci  în  formele  cele  mai   babil  pentru  a  cloci  mai  curând.   Din lumea apelor:
       variate  împodobesc  templul  miste­  Rechinii  din  specia  balenelor  mari   Peşti în formă de lună,
       rios al adâncimilor inundate, ca neşte   de  peste  trei  metrii,  cari  însă  nu
       columne  măreţe  în  interiorul  unei   pot  trăi  multă  vreme  în  captivitate,   le-au modificat cozile şi aripele îno­
       vaste catedrale.                   deşi  li-se  aduce  cu  pompa  în  aqua-   tătoare.
         Tot  este  aici  miraculos  şi  vege­  riu  apă  curată  din  ocean,  ferită  de   Aquariul  acesta  este  cercetat  de
       taţie şi composiţiile geologice şi vie­  canalurile oraşului.          peste  3  milioane  de  vizitatori  în
       tăţile, cari trăiesc în mijlocul apelor.  Muscalungii  sau  mască  lungă  a-   fiecare  an.  Pentru  prinderea  diferi­
         Durere,  că  foarte  puţine  din  se­  jung  în  captivitate  până  la  2  metrii   telor  specii  de  peşti,  aquariul  îşi
       cretele acestei lumi invizibile, se pot  lungime.  Ei  trăiesc  în  lacurile  mari   are  vapoarele  şi  oamenii  lui  spe­
       reconstitui  pentru  ochiul  cercetăto­  şi  în  bazinul  superior  al  râului  Mis-   ciali.
       rilor.  Numai  fauna  oceanelor  poate  sisipi.                                                     ST.
       fi  redată  cu  o  aproximaţie  foarte   Anghilele,  sau  ţiparii  uriaşi  din
                                                                                   booooo^poooooooc^oooooooooooooco^ooooooc^ooooocx^
       redusă  a  realităţii.  în  aşa  numitele  familia muscuidelor cari trăiesc prin­
       titui, ceeace adâncurile mării ascund  verde  strălucitor.  Trăiesc  în  Florida  Fondarea .Crucii Roşii'
       aquarii,  cari  pot  oare  cum  recons­
                                          tre  stânci.  Culoarea  lor  este  de  un
       vederii curioşilor.                şi  în  Antile.  In  aquariu  trăiesc  de   Se  terminase  lupta  déla  Solferino
         Dintre  aquariile  acestea  cel  mai   mai  mulţi  ani  şi  au  ajuns  o  lun­  —  24  Iunie  1879  —  între  austriaci
       mare se găseşte în oraşul New-York  gime de 2 metrii.                  şi între italienii întovărăşiţi de fran­
       din America. Al doilea poate fi so­  Bassele, cari trăiesc în masse com­  cezi. Pe întinsul larg, udat de sânge,
       cotit  din  Neapole,  Primul  însă  îi   pacte  şi  au  obiceiul  de  a-şi  în­  zăceau  multe  mii  de  soldaţi  răniţi,
       este cu mult superior prin mulţimea  toarce  toate  capul  în  aceeaşi  direc­  gemând  de  durere,  sub  soarele  de
       vietăţilor şi variaţiunea speciilor, cari   ţie  îndată  ce  temperatura  scăzută  a   Iunie,  care  ardea  ca  un  cuptor  şi
       trăiesc în el.                     ernei  răceşte  apele.  Aquariul  din   în  căldura  mistuitoare  a  fierbinţelei
         Aquariile  din  New-York  conţin   New-York  mai  posedă  o  colecţie  de   lăuntrice,  care  cerea  cu  nesaţiu  un
       specimene  briliante  ale  faunei  ma­  ciprini  auriţi,  cari  au  o  aparenţă   strop de apă.
       rine din apele tropicale ale Antilelor  bizară şi cărora piscicultorii chinezi
                                                                                 „Erau  mulţi,  cari  cereau  ajutor  şi
                                                                              prea  puţini  aceia,  cari  puteau  să-l
                                                                              dea.  Atunci  se  apropia  de  cei  ce
                                                                              sufereau mântuirea în persoana unui
                                                                               iubitor  de oameni,  nobil, cu numele
                                                                              Han  Henry  Dunant  (loan  Enric
                                                                              Dunant).  Dunant  era  elveţian  de
                                                                              naştere  şi-şi  puse  din  tinereţe  ca
                                                                              punct  dé  mânecare  al  vieţii  vorba
                                                                              poetului Goethe: „Nobil să fie omul,
                                                                              să  sară’ntr’ajutor,  şi  bun  să  fie!“
                                                                               („Edel sei der Mensch, hilfreich und
                                                                              gut!“).  Fericirea  proprie  şi-o  găsea
                                                                              în  alinarea  durerii  străine  şi  în  con-
                                                                               tribuirea  la  fericirea  altora  —  de
                                                                               aceea  l-a  şi  mânat  firea  sa  pe
                                                                               câmpul  de  luptă  —  nu  ca  să  fie
                                                                               părtaşul,  care  vede  tragedia  sânge­
                                                                               roasă’  ci  ca  să  micşoreze  soartea
                                                                               amară a celor răniţi.
                                                                                 Nu  multă  vreme  după  ce  s’a
                                                                               sfârşit  lupta  s’a  dus  în  satul  din
                                                                               apropiere,  Castiglione,  şi  a  rugat
                                                                               pe  locuitori,  să  vină  cu  toţii  pe
                                                                               câmpul  udat  de  sânge  şi  să  aducă
                                                                               pe nenumăraţii răniţi în sat.
                                                                                 „  Veniţi!“  le  strigă  el  femeilor.
                                  Din lumea apelor.                            „Pe  câmpul  de  luptă  zac  soldaţi
             Peşti de apă dulce grupaţi strâns în timpul temperaturei scăzute  tineri,  cari  s’au  luptat  pentru  patria
                                      de iarnă.                                lor. Ar muri în mijlocul chinurilor
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13