Page 7 - 1923-03
P. 7
10—II. 1923. C O S I N Z E A N A Pag. 47
Un* aşezământ de cultură
Ateneul Popular Tătăraşi din laşi
In "ţara noastră prea puţine ins ordinea şi instituţiile statului, Ate culturale prin oraşele din Bucovina.
tituţii avem cari să lupte pentru neul Popnlar şi-a înscris ca deviză, A organizat uu pelerinaj măreţ şi
răspândirea luminei culturale în — ca o necesitate reală din care laMirceşti (Roman) locul lui Alexan
masele poporului. Una din cele a luat şi naştere,— aceasta: „Munca dri unde au aranjat şi serbările cu
fruntaşa şi care munceşte neoboşit pentru sporirea solidarităţii între ocazia centenarului său în 1921.
pe acest tărâm este şi Ateneul Po Români prin creiarea unei conştiinţe Iar din ultima toamnă au început
pular din Tătăraşi — Iaşi, primul naţionale care să se hrănească din colindele prin oraşele şi satele ve-
ateneu din ţară *• şi cel mai activ cultivarea tuturor însuşirilor cu care chei Moldove ţinând şezători cu
din toate până azi. - e înzestrat neamul nostru“. In acest serbări artistice şi conferinţe, ci
Acest focar cultural al Moldovei scop, până azi s’au ţinut peste 70 mentând şi mai puternic legătura
întregite a .fost înfinţat din Î919 şezători artistice — culturale, la indisolubilă între Românii de pre
de un grup de intelectuali şi buni care au rostit conferinţe instructive tutindeni cu cimentul culturii noastre
români din laşi, în frunte cu har şi educative un număr de profesori adevărat româneşti ce se găseşte
nicul şi neobositul său preşedinte universitari şi intelectuali din laşi din plin în camera nesecată a su
actual Dl C. N. Ifrim, secundat cu şi Bucureşti,’ şi la care s’au produs fletului nostru naţional.
mult drag de Dnii V. Carpus şi aproape toţi artiştii muzicali şi tea Pentru a se putea menţine şi
L. Popovici, ridicând ca sediu şi o trali ai laşului, făcând muzică ro mai bine această asociaţie culturală,
frumoasă clădire în stil românesc, mânească şi corul Ateneului Popu şi-a întărit rădăcinile prin o socie
în mijlocul celei mai importante şi lar compus din 80 de membri. In tate anonimă pe acţiuni cu acelaş
româneşti suburbii ale laşului: Tă afară de aceasta au avut loc peste nume, având de scop procurea mij
tăraşi i. Altarul lor naţional în jurul 40 de serbări pentru preamărirea loacelor de existenţă celei dintâi,
cărui servesc toţi ca nişte vestale marilor evenimente din trecutul nea prin cinematograf, teatru, etc., cu
neadormite, e compus din o mare mului, a datelor importante şi a un capital de 650.000 lei în acţi
sală de teatru cu 600 locuri, pre figurilor noastre istorice. Cu o ast uni de câte 500 lei.
văzută cu scenă, decorurile nece fel de ocazie a ridicat un monu Cu înfiinţarea societăţii s’a mă
sare, cabine de artişti, instalaţii, ment în faţa Ateneului marelui nos rit activitatea „Asociaţiei Culturale"
etc., o sală de bibliotecă populară tru român Mih Cogălniceanu la înpărţindu-se în 6 secţii şi anume;
numărând aproape 10.000 de cărţi serbarea centenarului său în 1921. 1) Secţia cultural-educativă, 2) Sec
şi reviste româneşti şi o sală pen S’au organizat în toţi anii în sala ţia educaţiei fizice, 3) Secţia eco
tru şedinţe şi repetiţiile corului. Ateneului şi Teatrului Naţional din nomică având şi-o coperativă de
Mai are şi o grădină de vară pen Iaşi, serbări în legătură cu frumoa desfacerea mărfurilor, 4) Secţia fi
tru cinematograf, având şi o scenă sele noastre datini strămoşeşti de lantropică: înfiinţând un dispensar
pentru teatru de vară; iar ca anexă Crăciun. S’au organizat 3 pelerinajii pentru sugaci, o grădină de co
are un câmp de exerciţii de 20.000 în timpul verii în Bucovina, — des pii şi un oficiu poştal, toate în su
m. p. pentru exerciţiile de gimnas pre cari am vorbit şi noi într’un burbiile Tătăraşi unde se simţea
tică a copiilor din suburbie. alt articol, — luând parte mii de nevoe, 5) Secţia artistică şi 6) Sec
In vremea când anarhia bolşe Ieşeni cari s’au închinat la mor ţia gospodinelor românce pentru sti
vică începuse a ameninţa şi la noi mântul de la Putna, dând şezăto j mularea industriei noastre naţionale
r
înfiinţând atelier pentru acest scop
cu concursuri de lucrări. Fiecare din
aceste secţii lucrează cu comitete
aparte întocmite după regulamente
specifice fiecăreia şi conform statu
telor societăţii.
De şi este o organizaţie tânără
totuşi în bogata-i activitate a dat
roade foarte frumoase, cari merită
a fi imitate şi de celelalte Ateneuri
şi Societăţi Culturale din ţară spre
folosul şi bucuria noastră a tuturor
ce trebue să ne gândim mai serios
în această direcţie. G. PONETTI
A apărut
(o şi se găseşte de vânzare
Gt la administraţia noastră :
Două iubiri
versuri [lirice de
r|ad:u m ă r g e a n !
PREŢUL; 7 Lei FRANCO. g
Ateneul popular din^Tătăraşi.