Page 10 - 1923-04
P. 10
Pag. 66 ' ------ C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - 25—11 1923.
dacă ai vrea să faci vre-o obser condiţiuni. Se vede că nu am ce neam de oameni blajini şi degene- :
vare, să ţi-o păstrezi pentru un timp alege. raţi, cu o inteligenţă abea superi- T
mai potrivit. — Ori, ori! oară unui Londonez de mijloc. Pe Vv
— Înainte de toate să-ţi lămuresc — Bine, făgăduiesc. când mergeam pe fluviul în sus am
întoarcerea Dtale în casa mea după — Pe cuvânt de cinste? avut prilejul să vindec pe câţiva
atât de justificata Dtale goiiire — — Pe cuvând de cinste. bolnavi de ai lor, şi le-am impus
îşi împinse barba înainte, şi mă Mă privi, în ochi cu neîncredere. mult şi cu înfăţişarea mea, aşa,-că
privi, ca un om, care se ceartă şi — Dar în definitiv, ce pot şti eu nu am fost prea suprins, când am
aşteaptă să fie contrazis — zic, despre onorea Dtale? văzut, că ei aşteptau nerăbdători
după binemeritata Dtale expulzare. — Pe cinstea mea, Domnule, stri întoarcerea mea. Am înţeles din
;
Cauza e în răspunsul Dtale, pe care gai supărat, îţi iai prea mare liber semnele, pe care mi le făceau, eă
l-ai dat poliţaiului şi în care mi s’a tate! In viaţa mea întreagă nu am mai oarecine avea grabnică nevoe de
părut, că pot distinge o scântee fost inzultat de nimenea în felul ajutorul meu doftoresc, şi fără amâ-.
de bunăcuviinţă din partea Dtale, acesta. nare am urmat pe şeful lor la c
mai multă, la tot cazul, decât sunt In loc să-l mişte cuvintele mele, colibă, la care m’a condus. Când
obişnuit să presupun oamenilor din mă examină atent. am întrat, am găsiL că bolnavul, pe
breasla Dtale. Admiţind, că Dta ai care aveam să-l ajut, murise cu o
fost pricina incidentului, ai dat o — Capul rotund -— murmură — clipă înainte. Spre mirarea mea, nu
mică dovadă de oarecare luciditate brachycefalic, ochii suri, părul negru era un indian, ci un alb; de fapt
şi lărgime de vederi, care mi-a at cu o nuanţă de negroid. De neam un om foarte alb chiar, doar avea
ras o favorabilă luare aminte. Sub celtic, nu e aşa? părul blond deschis şi toate carac-
specia rassei omeneşti, în care du — Sunt Irlandez, domnule. teristicele unui albino. Era îmbră
rere, trebue să te clasez şi pe Dta, ’— Irlandez pe deplin? cat în zdrenţe, sfârşit, pe trup cu
de obiceiu e subt orizontul meu — Da, domnule. semnele unei lungi suferinţi şi trude.
mental. Vorbele Dtale te-au ridicat — Aceasta esplică unele lucruri. După cât am putut înţelege dela
deodată deasupra acestui orizont. Să vedem ; mi-ai promis că vei fi indigeni, ei nu-1 văzuăeră mai îna
Şi ai ajuns în cercul serioaselor discret în testăinuirile mele? Aceste inte, şi a ajuns în satul lor venind
mele observări. De aceea te-am ru destăinuiri, fără îndoială vor fi de singur prin păduri, cu totul sfârşit.
gat să te întorci cu mine, dorind parte de a fi complete. Dar sunt — Raniţa omului zăcea lângă el
să te cunosc mai de aproape. Bine- gata să-ţi dau câteva indicări, care şi nu am întârziat să-i cercetez con
voeşte să scuturi cenuşa ţigării în îţi vor părea interesante. înainte de ţinutul. Pe o curea era scris nu
ceaşca japoneză, de pe masa de toate, verosimil ştii, că acum sunt mele omului — Maple White, Lake ‘
bambus din stânga Dtale. doi ani, am făcut o călătorie în Avenue, Detroit, Michigan. E un
Vorbea, cu tonul unui profesor America de sud, o călătorie care va nume. în faţa căruia îmi voi ridica
adresându-se clasei de studenţi. Şi-a rămânea classică în istoria univer pururea pălăria. Nu zic prea mult,
învârtit scaunul în şurub, să vie sală a ştiinţelor. Ţinta escursiei mele când spun, că numele lui va fi la
faţă în faţă cu mine, şi stătea acum a fost să verific unele concluzii ale aceaşi înălţime ca al meu, atunci
pufăind ca o enormă broască, cu Iui Wallace şi Batles, ceeace nu se când afacerea aceasta va ajunge să
capul răzemat înapoi, cu ochii aco putea face decât observând faptele fie definitiv crezută.
periţi pe jumătate de pleoapele lui raportate de ei, în aceleaşi condiţii, — Din conţinutul raniţei, era evi
grele. Deodată se întoarse în lăture, între care le-au fost studiat şi ei. dent, că omul acesta era un artist
şi tot ce am putut vedea din el Dacă espediţia mea nu ar fi ’avut şi un poet, care căuta pe locurile
era o căpiţă de păr încurcat, din alt rezultat decât aceasta, ar fi fost aceste efecte noui. Am găsit crâm-
care apărea, roşie, o ureche. Căută totuşi de preţ, dar în cursul petre- pee de versuri. Nu mă ţin judecător
o bucată de vreme în hâlmul de cerei mele acolo, a obvenit o în în asemenea materie, dar mi se pă
hârtii de pe masă Apoi se întoarse tâmplare, care a deschis câmpii de reau nu fără oarecari calităţi. Am
de nou spre mine, în mână cu ceva, cercetare stienţifică cu totul nouă. găsit unele picturi, foarte originale,
ce mi se părea un caiet de schiţe, — Dta ştii — sau la vrâsta ne peisaje de pe vecinătăţile râului, o
foarte avariat. coaptă a Dtale, mai probabil, că nu cutie de culori, câteva penele, osul
ştii — că teritoriul din jurul unor acesta, pe care îl vezi aici pe că
— Vreau să-ţi vorbesc despre
America de Sud, zse. Nu mă în părţi a cursului Amazonului e încă limară, un volum din „Molii şi Flu
trerupe, te rog. înainte de toate însă numai în parte explorat, şi că acest turi“ alui Baxter, un revolver mic
aş vrea să înţelegi, că nu ai voe fluviu are o mulţime de tributari, şi câteva cartuşe. Efecte de echi
pament nu a avut, sau şi le-a pier
să reproduci, în nici un fel, cele ce unii încă nedesenaţi în hârţi. Aveam
ţi-le voi spune aici, până nu vei de ţintă să cercetez acest ţinut prea dut în cursul drumului său. Aceasta
avea lămurită mea îngăduinţă. Acea puţin cunoscut şi să-i studiez fauna, era toată averea acestui curios artist.
— Voiam să mă depart, când
sta permisiune, dupăcât poate pre ceace mi-a dat material pentru câ
vedea mintea omenească, nu vei teva capitole din marea şi monu am observat că are ceva în buzu
narul surtucului.
obţine-o nicicând. Ne-am înţeles? mentala mea lucrare de zoologie,
care va fi justificarea vieţii mele. — Era blocul de schiţe de aici,
— E foarte greu, zisei. Poate un Mă întorceam, cu lucrul meu în
raport judicios... care era şi atunci tot atât de avariat,
deplinit, când mi s’a întâmplat să cum îl vezi şi acum. De fapt, te '
Aşeză caietul cu schiţe la locul petrec o noapte într’un mic sat in pot asigura, că nici chiar un ma
lui. dian, aşezat la afluenţa unui tribu nuscris alui Shakespeare nu a putut
— Atunci am terminat. Te salut, tar, al cărei nume şi poziţie însă nu fi păstrat mai cu îngrijire decât
si îti zic bună ziua. vreau să le destăinuesc, Indigenii aceasta relicvie, decând a ajuns în
> »
— Nu, nu! strigai. Primesc orice erau indiani din tribul Cucana, un posesiunea mea. Ţi-o predau, şi te
