Page 11 - 1923-04

25—II. 1923 -------------------------------- ----------- C O S I N Z E A N A - - - - - - ■...... — Pag. 67

rog să o examinezi, pagină de pagină, geologică curioasă, dar nu sunt în­ care de obiceiu creşte la o înălţime
îmi mai întinse o ţigară, şi ră­ deajuns geolog, ca să pot spune că de 50—60 picioare. Nu înţelegi, că
mase cu ochii pătrunzători asupra ar fi ceva extraordinar. omul acesta a fost aşezat acolo cu
mea, pândind efectul, pe care avea — Extraordinar? Espresia ade­ un anumit gând? Sau crezi că ar
să-l producă acest document. vărată e: „unic“. E ceva de necre­ fi putut rămâne liniştit în faţa ace­
Am deschis volumul în aşteptarea zut. Om pământesc nici n’ar fi putut stui monstru, până să-l fi desenat?
unei revelaţiuni, a cărei natură nu o visa vre-odată asemenea lucruri. Şi Nu înţelegi, că pictorul s’a desem­
puteam însă preciza. Pagina primă acum pagina următoare. nat şi pe el acolo, ca să dee un
m’a desiluzionat, dupâce nu conţinea Am întors foaia, şi mi-a' scăpat mijloc de asemănare a mărimilor?
decât portretul unui om estrem de un strigăt de mirare. Era desenul El era, să presupunem, înalt de cinci
gras, îmbrăcat într’o haină pestriţă, celei mai extraordinare creaturi pe picioare. Arborele e de zece ori mai
şi subt el inscripţia „Jhmmy Colver“. care am văzut-o vre-odată. Era vi­ înalt, şi de aici ce deducere poţi
Apoi urma o serie de pagini cu sul nebun al unui fumător de opiu, să faci?
schiţe după indieni şi scene din o viziune de delir. Avea capul de — Pentru Dumnezeu! strigai.
viaţa lor. Pe urmă un desen, care pasere, trupul de şopârlă, după ea Atunci animalul acesta era... Doar,
reprezenta un preot gras şi zimbitor, ţâra o enormă coadă înarmată cu în cazul acesta nici staţiunea Cha-
şezând faţă în faţă cu un european ţape răsfirate, iar dealungul spinării ring Cross nu ar putea încape na­
subţirel, şi cu inscripţia: „Masă în o creastă lată, parcă ar fi fost în­ mila aceasta!
Rosario cu Fra Cristofero“. Mai şirată o duzină de creste enorme de — Fără nici o exagerare, e un
multe pagini erau cuprinse de de­ cocoş. In faţa acestei făpturi stătea exemplar binefâcut, zise binevoitor
sene de femei şi copii, apoi o serie un manechin absurd, sau un pitic profesorul.
întreagă de desene de animale cu în formă de om, stătea liniştit şi — Dar, Domnule Profesor, putem
inscripţii ca următoarele: „Nanate privea monstrul. admite oare, ca o schiţă ca aceasta
pe o bancă de nisip“' „Ţestoase cu — Ei ce crezi de desenul acesta? să răstoarne toate rezultatele înde-
ouăle lor", „Un Ajuţi negru subt un strigă profesorul, frecându-şi trium­ lungei esperienţe omeneşti? — zi­
palmier Miriti“ — acest din urmă fător mâinile. sei răsfoind de nou filele ca să mă
desen prezentând un fel de porc — E ceva monstruos, grotesc! încredinţez, dacă nu mai cuprinde
curios, — pe urmă o pagină dublă — Şi ce crezi, ce l’a îndemnat şi alte dovezi caietul. — O schiţă
plină de nişte sauriani greţoşi, cu să deseneze un asemenea animal? făcută de un artist american vaga­
botul lung. Nu înţelegeam ce vreau — Febra, cred eu. bond, în beţia haşişului sau în de­
să fie şi de aceea m’am adresat profe­ — O! Şi aceasta e cea mai bună lirul febrei, sau în fine, din o ţig-
sorului. esplicare, pe care o poţi da D-ta? neală de artist, ca să-şi servească
— Nu e asa, aceştia sunt croco­ — Ce ar fi esplicarea Dv.? bolnava imaginaţie... Dvoastră, ca
dili? — Părerea mea e, că l’a desenat om de ştiinţă, nu puteţi susţine o
— Aligatori! Aligatori! Cine a fiindcă animalul acesta există. E un asemenea dovadă.
mai văzut crocodili în America de desen după natură. In Ioc de răspuns, profesorul co-
sud? Deosebirea între aceştia si... Aş fi râs cu hohot, dacă nu mi-ar
> î borâ de pe o poliţă o carte.
— Am zis numai fiindcă nu văd fi apărut spectrul unui al doilea
nimic extraordinar în schiţele aceste. danţ pe scări la vale. — Urmează —
Zimbi senin apoi zise: — în­ — Sigur, sigur zisei, abea stăpâ-
cearcă pagina proximă. nindu-mă. Mărturisesc totuşi, că mă
miră figura aceasta omenească de
Tot nu am găsit ce aşteptam. Era pitic. Dacă ar fi un indian am avea
o schiţă colorată după cum le fac pic­ dovada existenţei în America de sud RşleplcLFe.
tori de plain-air pentru a avea indica- a unui neam de pigmei. Dar pare
ţiuni la tabloul de mai târziu. In primul a fi european, cu pălărie de pae
plan era un ţinut cu o vegetaţie tro­ în cap. Privesc în zări, ş’aştept ceva
picală, care se termina în dos în o Profesorul sufla ca un bizon Din depărtarea de zăpadă.
linie de stânci prăpăstioase, întunecat furios. Şi peste aşteptarea mea
roşii, dantelate curios, asemănătoare — E prea mult! Intreci în ochii Fulgi albi tăcut încep să cadă...
formaţiunilor bazaltice pe care le mei posibilul prostiei. Paralisă ce­
văzusem pe undeva. Şirul de stânci rebrală! Inerţie mentală! Estraor- Fulgi albi... mereu... mereu... şi’n vânt
se întindea nesfârşit în dreapta şi dinar! Se spulberă visele moarte,
stânga. La un anumit punct ai lan­ Era prea absurd, decât să mă Ca norii cerului de plumb
ţului se înălţă un ţanc singuratec, supere. Şi ar fi fost o pradă de In noaptea zărilor deşarte...
piramidal, încununat de un arbore energie. Dacă te-ai mânia pe acest
gigantic, şi care părea despărţit de om, ar trebui să fii neîntrerupt mâ­ Urlând prin crengi, vântul pribeag
masivul stâncilor prin o prăpastie. nios. M’am mulţumit să reflectez începe mânios să sune...
Deasupra un cer vânăt, de tropi. zimbind: ...De undeva răsbate trist
Pe creasta liniei de stânci verzea o — M’a mirat ce mic e omul Un cânt nelămurit de strune...
dungă de vegetaţie. Pe pagina ur­ acesta...
mătoare era un acvarel al aceluiaş — Ia priveşte aici! — şi întin-
peisagiu, dar văzut mai de aproape, zându-se peste masă a boldit un Aştept... aştept... şi nu ştiu ce
aşa, că puteai distige mai multe loc al schiţei cu degetul lui păros. Aştept din zatea de zăpadă!
detalii. Şi peste suflet, amintiri
Vezi planta aceasta în dosul anima­
— Ei ce zici? mă întrebă.* lului. Poate crezi, că e o buruiană, — Fulgi albi — încep tăcut să cadă...
— Fără îndoială o formaţiune ce? Ei nu! E un palmier de ivoriu, Teofil Bugnariu