Page 14 - 1923-04

Pag. 70------------------- ■ ■ ----- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - 25—11. 1923.

Femeile cad. Ofiţerului îi succede altfel, apărute în timpul din urmă
să trăiască în relaţii mai întâiu cu în literatura română.
Elena, pe urmă cu Lydia. De cea TEODOR MURĂŞANU
dintâiu se disgustă delà un timp,
pe Lydia o nenoroceşte. In ea se Buletinul cărţii
sbate deja ceva: copilul, păcatul. O publicaţie de mare valoare
Scene caracteristice între ofiţer şi culturală pentru toţi iubitorii de
Elena, care mai doreşte un singur cărţi şi în aceeas vreme cu un rost
lucru: să nu se reîntoarcă Andrei bine precizat. Sprijinită de către
din războiu. Lydia îi propune lui instituţiile de editură şi librării, ea
Sturm s’o ceară delà mamă-sa. Ofi­ ar putea deveni o operă trainică şi
ţerul nu vrea să facă acest lucru cu rădăcini adânci printre bibliofili.
din motivul relaţiei lui şi cu Elena. „Centrala cărţii“, care o scoate,
Lydia nu ştie nimic de această re­ merită toată solicitudinea şi toată
laţie. Ea se învoeşte să tugâ cu lauda.
Sturm în Germania, între aceste
tocmai soseşte Andrei. Sdrenţos, Arhiva C. F. R.
istovit, cu lada de campanie în spi­
Contrastele se atrag. Intr’un circ din
nare. El e atât de fericit că îşi re­ Revista pentru cultura profesio­ orăşelul Islington (Anglia) s’a serbat zi­
vede casa. Îşi pipăie lucrurile, fredo­ nală a funcţionarilor C. F. R. din lele acestea o cununie unică în felul ei.
nează, se plimbă agitat în lungul Chişinău se impune tot mai mult Mirele a fost un pitic, Robert Caudm cu
odăilor... prin o redactare aleasă şi prin în­ numele, care deşi in vârstă de 42 ani
făţişarea sa simpatică. Unele din cântăreşte abia 42 pfunzi; adecă anul şi
Elena are alte gânduri. Ea umblă articolele sale se citesc cu interes pfundu. Mireasa lui, acum fericită soţie e
să pândească pe Sturm, căci la ul­ chiar de cătră aceia, car n’au ni­ uriaşa Ruby Trixy care se poate făli cu
frumoasa greutate de 322 pfunzi deşi e
tima întâlnire i s’a părut prea rece mic comun cu C. F. R. Din punct e numai jumătate aşa de bătrână ca so­
şi indiferent faţă de ea. La Andrei, de vedere literar semnalăm ver­ ţul ei. (De, amorul pe semne nu face
vine unul, Mincu, un vechiu prieten, surile ceferiste ale lui Jap, un vigu­ astfel de socoteli.) Fiind mireasa prea
să-l vadă. In termeni vagi şi de­ ros talent de poezie. grasă decât să se poată pleca spre mi­
rele ei, a trebuit după cununie piticul să
părtaţi Mincu face pe Andrei să se urce pe-un scaun pentru ca să depună
înţeleagă ce-i în casa lui. El însă Ramuri primul sărut pe buzele alesei.
deocamdată nu vrea să creadă. In Revista craioveană, cunoscută din *
continuare (actul II), Andrei a des­ vremuri vechi publicului cetitor din Cum se rezolvă criza de locuinţe. Un
coperit singur relaţiile Elenei cu Ardeal, este şi azi acelaş izvor pre­ ziar din Germania publică premiu pentru
acela care va găsi modalitatea cea mai
Sturm. 11 doare acest lucru grozav. ţios de literatură sănătoasă, care ni bună intru rezolvirea crizei locuinţelor.
El se hotăreşte se plece împreună trebuie. Subt coducerea nemijlocită Cetind articolul am zimbit ca de-o impo­
cu Lydia la’ o moşie, la ţară. Se a d-lui Nicolae Iorga. ea ar trebui sibilitate, mai ales punând cazul c’ar fi
pregăteşte trăsura. ’Dar Lydia vrea să se cetească de către toţi cărtu­ şi’n Germania atâtea elemente de evacuat,
să fugă cu Sturm. O împiedică. rarii noştri. ’ 5. B. ca la noi... Peste câteva zile am cetit apoi
un anunţ în alt ziar. Doi inşi găsiseră
Lydiei i se face rău. Doctorul che­ cheia problemei, lată aci anunţul:
mat constată după culise, că „Doamna „Doi burlaci, unul de 25, altul de 60
e probabil la întâia sarcină.“ Andrei ani, nefiind in stare să-şi afle locuinţă
aude şi răcneşte: amândouă... amân- confortabilă sunt nevoiţi să se căsăto­
duă,.. El descopere în casa sa o rească cât mai curând posibil. Rugăm
oferţe de urgenţă dela dame serioase cu
adevărată Sodomă, din care el, ca locuinţă...“ Urmează apoi numele amân-
un al doilea Lot, trebuie se iasă dorura. Ce nevoie mai au oamenii deci
numai decât. Acum înţelege vorbele să publice premii? *
sentenţioase ale lui Mincu: „El e
Elefantul in calitate de inginer. In
un om de prisos în casa lui...“ Im- India când vrea să încerce cineva stabi­
pletecindu-se îşi iea lada de cam­ litatea unui pod şaua vre-unei alteopere
panie şi pleacă din casa lui pentru arhitechtice se servesc oamenii de ele­
totdeauna... fanţi. Pe-un elefant nu-1 poţi face pentru
nimic in lume să treacă pe-un drum ce
Drama e de-o putere elementară nu i-se pare lui destul de solid ca să-i
sguduitoare. In acţiunea, nu prea suporte greutatea. In privinţa aceasta uri­
aşul animal are un instinct extraordinar
complicată, e atâta realitate crudă de desvoltat. Cunoscându-se astă însuşire
şi atâta viaţă din viaţa nouă, creată bună a elefantului e adus de multe ori
de războiu. După ce ai citit această ca să-şi „spună părerea“ într’o lucrare
dramă te urmăreşte încă mult timp sau alta. Acelaş caz s'a întâmplat nu de
mult la Londra. La edificarea unui garaj
ca un fir roşu, în toate fibrele şi de automobile, proprietarul şi-a exprimat
simţeşti parcă o puternică revoltă îndoiala că terenul va fi destul de solid
împotriva josniciilor omeneşti svâr- ca să poată susţine autocamioanele cele
lite la suprafaţă de răsboiu.’., Scrisă grele. Arhitechtul a cerut atunci cinci ele­
fanţi dela o menajerie ce se afla in loca­
într’o artistică limbă românească şi litate şi i-a mânat în garaj. Puternicile
întruchipată într’un tot armonic, c’o animale intrară înlâuntru, fără să arate
adevărată manieră de artist, drama cea mai mică împotrivire şi astfel cei
cinci „ingineri“ uriaşi cari cântăreau a-
e un juvaer al dramaturgiei române, proape 28 tone, dovediră pe deplin trăi­
între multele opere dramatice de nicia clădirei.