Page 3 - 1923-04
P. 3
25—II. 1923.--------------- ----------- -------- -........ C O S I N Z E A N A - - - - Pag 59
Francezii în Ruhr
Magnaţii cărbunelui. — Toleranţa franceză.
Toată lumea consideră astăzi ocu
parea regiunei miniere germane, ca
o necesitate pentru siguranţa Franţei
şi a omenirei întregi. Regiunea Ruh-
rului este stăpânită de câţiva mag
naţi ai cărbunelui, grupaţi în sindi
cat, cari au în serviciul lor peste o
jumătate de milion de muncitori, al
căror viitor şi viaţă este în mâna
acestor stâlpi ai Germaniei milita
riste şi revanşiste.
Cu toate acestea magnaţii aceştia
şi lumea funcţionarilor, dintre cari
cei mai şovinişti au fost expulzaţi,
nu constituie Ruhrul. Ruhrul este
în primul rând stratul acela colosal
de cărbune ascuns aci în interiorul
scoarţei pământului. Ruhrul este
gruparea aceea considerabilă de
mine şi de uzine, pe cari unii din
tre „magnaţii“, cari s’au refugiat în
Germania neocupată, nu le-au putut
lua cu ei în bagaje. Ruhrul în fine
este armata aceea de 550.000 de Din Ruhrul ocupat. Copaii muncitorilor nemţi se adună împrejurul bucătăriilor fran
muncitori proletari, cari din punct ceze, privind cu jind la mâncare. Soldaţii le dau celorsăraci adesea din porţiile lor.
de vedere social sunt duşmanii plu-
tocraţiei germane, acaparatoarea
acestor averi considerabile.
Magnaţii fugari la Berlin şi Ham
burg nu fac astăzi decât să agite
prin fel şi fel de manevre şi pro
misiuni aceasta inassă puternică de
mineri, cari ar putea foarte bine
spune; Ruhrul suntem noi iar nu
voi exploatatorii fugiţi dinaintea
ocupanţilor.
Dacă considerăm mai amănunţit
gestul Francezilor am putea să dăm
ocupaţiunei două caractere, unul
material şi altul moral.
într’adevăr de patru ani de zile,
de când s’a semnat tratatul de pace
Germanii n’au făcut altceva decât
să-şi bată joc de condiţiile tratatu
lui şi să privească cu indiferenţă
toate cererile francezilor. Feudali
tatea si militarismul german voalate
de o falsă democraţie agită încon-
tinu împotriva despăgubirilor de Din Ruhrul ocupat. Automobile blindate şi autocamioane franceze sosind Ia
răsboi, provocând prin aceasta ati Bochum, în 15 Ianuarie.
tudine duşmănoasă o nelinişte ge
nerală. cursul imens ce l’ar putea da cu decurs de patru ani cele mai bogate
Germanii au uitat prea de grabă uzinele sale unei noui porniri răs- provincii ale lor au fost distruse,
ravagiile cauzate pe teritoriul fran boinice, formează un permanent pe oraşele rase de pe suprafaţa pămân
cez în decurs de patru ani de zile ricol pentru siguranţa şi liniştea tului, bogăţiile lor nimicite, femeile
şi în loc să plătească aceste pagube, lumei întregi. insultate şi’ batjocorite. Ei au uitat,
ei le ignorează şi se gândesc la Aceasta este partea morală, pe de crimele şi desolarea, ce s’a abă
revanşă. care se bazează ocupaţia Ruhrului. tut asupra nordului ţârii lor în de
Bine, că Francezii au observat cu Norocul armelor s’a întors de data curs de 52 de luni.
un ceas mai curând intenţiile ger ceasta împotriva cutropitorilor Fran Astăzi, când ar putea să-şi ia re
mane şi au venit să ocupe tocmai ţei. Cu toate acestea însă France vanşa dau dovadă de un excelent
partea aceea din teritoriul german, zii sunt de o blândeţă şi o toleranţă spirit de umanitate, căci şi în cazuri
care prin bogăţiile sale, şi prin con excesivă. Şi parcă au uitat că în de insulte grave la adresa lor, ei
