Page 4 - 1923-04

Pag. 60 ---------------------------------------------- C O S I N Z E A N A --------------------------------------------- 25—1!. 1923

aplică pedepse de o rară toleranţă. Germaniei, în loc, ca Francezii să ruesc diferitele virtuţi şi calităţi
Astfel în cazul celor şase proprie­ pună mâna pe ele. De aci se poate frumoase ca şi florile cele mai par­
tari de mine, şi anume Thyssen, vedea, că ocupanţii caută mai mult fumate şi delicate într’un minunat
Kesten, Olfe, Tengelmann, Spindler prin bună înţelegere să profite de parc. Iubirea de patrie, devota­
şi Wfistenhoffer, cari s’au opus or­ situaţia în care se găsesc. mentul, modestia, bunătatea, sunt
dinelor de rechiziţie a cărbunelui, Din anumite motive, pe cari nu tot atâtea flori ale unei inimi distinse.
ei au fost judecaţi la neînsemnate le vom schiţa aci, atât America, cât Fiind diferite flori simbolul a-
sume de bani, pe câtă vreme ger­ şi Anglia nu s’au solidarizat cu ac­ cestor virtuţi şi a altor lucruri ab­
manii în cazuri analoge îi puneau la ţiunea franceză în Ruhr. Poate că stracte, s’a născut limbajul florilor,
zid. Dealtcum nici în ce priveşte nu peste mult vor reveni asupra care pe timpul cavalerismului era
rechiziţia cărbunelui francezii nu acestei decisiuni, recunoscând drep­ foarte întrebuinţat. Dacă nu voiai
arată destulă energie. După ultimele tatea Franţei, de a ocupa o regiune, ca toată lumea să ştie despre sen­
informaţiuni direcţiunea căilor ferate de unde avea să pornească în cu­ timentele tale, te foloseai de dră­
din Essen a primit dela exploatările rând un nou incendiu. gălaşele şi discretele flori, vesti­
miniere în ziua de Vineri, 26 Ianu­ Deocamdată trupele americane şi toarele dragostei tale. Cavalerul îşi
arie, o cerere de 16.600 de vagoane. o parte din cele engleze, cari ocu­ chema dama la dans prin o floare,
Dintre acestea 14000 au fost furni- pau regiunea de Nord a Rinului s’au dacă ea o primea era semnul că
sate şi 13000 din ele încărcate cu retras, lăsând loc trupelor franceze. dansează cu el. Trubadurii pri­
cărbune şi dirijate spre interiorul mesc ca recompensă flori de aur
şi de argint.
Florile duc un rol însemnat în
viaţa noastră. Nu este nici o ma­
nifestaţie — fie aceasta o modestă
şi intimă sărbătoare familiară, ori o
grandioasă serbare socială — la
care florile să nu aibă locul cu­
venit. Toate serbările ne par mai
frumoase dacă le facem în mijlocul
acestor suave şi gingaşe fiinţe. In
unele cazuri se ’face adevărată ri­
sipă cu florile. Vechii Romani chel­
tuiau sume enorme pe flori Ia câte
o masă festivă şi puneau trandafiri
şi în bucate şi în beuiuri. Nici la
cele mai triste evenimente din viaţă
nu lipsesc florile. Ultimul salut unei
fiinţe iubitoare, care ne părăseşte
pentru totdeauna, îl cuprindem într’o
cunună de flori, ele însoţesc pe
iubitul nostru pierdut până în pă­
mântul rece şi umed.
Din Ruhrui ocupat. Trupele americane se retrag din ţinutul cuprins de francezi de­ Făcându-se din flori, diferite par-
filând sărbătoreşte pe dinaintea drapelului Franţei glorioase. fumuri şi oleiuri şi în viaţa eco­
nomică îşi au rolul lor destul de
C)G)Gfc)G)GX2)G)G)G)<2)G)G)G^ important. Mii şi mii de oameni
îşi câştigă pâinea de toate zilele
Flori — Crysanteme* lucrând la extragerea parfumului
din delicatele petale ale frumoa­
Eternul decor al bătrânului pă­ nu ne înveseleşte ochii cu frumosul selor flori.
mânt sunt florile, aceste fermecă­ şi verdele decor al ei, când nu Cu cât un popor e mai înaintat
toare fiice ale frumoasei zitie : Flora. vedem decât imensul cearşaf de în cultură cu atât şi cultul florilor
Câtă plăcere simţim când după zăpadă ce se întinde ca un linţoliu a luat un avânt mai mare, culti­
ceasurile grele de munca de peste pe tot cuprinsul, câtă bucurie sim­ vând u-se cele mai felurite flori şi
zi, ne putem delecta într’o grădină ţim, când găsim un mic ghiocel, dintr’o floare sute şi sute de va­
plină cu fel de fel de flori, cari se ivindu-se la primele raze de soare, rietăţi.
scaldă în admirabilele nuanţe ale sau când zărim sub iarbă, ridicân- Coloarea florilor depinde de ma­
diferitelor colori şi într’un balsam du-şi căpşorul modesta şi blânda teria colorantă ce se află în celu­
îmbătător. Câtă poesie găseşte un viorea. Ne vestesc doar primăvara lele plantei. Clima încă e hotărî-
suflet ales într’un câmp întins, li­ şi cu ea zile pline de viaţă,' de toare. In apropierea polilor, coloarea
niştit, presărat cu mii şi mii de speranţe noi, de bucurii noi şi de pe care o întâlnim mai ales e cea
flori de mac — roşii ca sângele — frumuseţi noi. albă ; Ia equator găsim flori cu co­
şi cu mândre margherite albe. Floarea seamănă mult cu inima lorile cele mai vii, pe când mai sus
După o iarnă grea, când natura omului. O floare înflorită e ca o aceasta intensitate a colorilor scade.
inimă plină de speranţă şi viaţă, Florile aveau rolul lor însemnat
* Conferinţă ţinută la deschiderea ex­
poziţiei de crysanteme. aranjată de Reu­ iar cea ofilită ne simbolizează inima încă la popoarele vechi; aşa roza
niunea femeilor române din Beiuş şi jur, moartă, zdrobită de durere. era considerată chiar de ei „r e gi n a
în Beiuş. In inima omului nobil se înşi- florilor", care numire i-a rămas