Page 5 - 1923-04
P. 5
25—11. 1923 C O S I N Z E A N A Pag. 61
şi până în zilele noastre. Dar pe „Trandafir întinde fir plăcere pentru acestea ţin şi sărbă
lângă trandafirul cel maiestos erau La nana pe cela şir, tori diferite.
timpuri când şi câte o altă floare Trandafiţă ’ntinde’ viţă Florile de cireş sunt cele mai
era la modă; aşa în Franţa întFo La nana pe cea uliţă“. preferite, mai târziu urmează came
vreme crinul, apoi tot acolo sub Femeia, frumseţa ei, însuşirile ei liile şi azaleele. In Iunie admiră gly-
Louis XIV laleaua (tulipanul) — nobile, gingăşia ei sunt asemuite cinele dar îndeosebi irisurile.
care şi la Turci e floarea favorită — cu cei mai frumoşi copii ai zeiţei Pe lângă florile de cireş însă
mai târziu sub Louis XVI locul de Flora : floarea cea mai plăcută a lor este
frunte îl ocupă iar trandafirul, care „Du bist wie eine Blume“, crysantema, care s’a cunoscut în
era şi floarea de mare însemnătate sau : Europa în anui 1644, prin vase
a Egiptenilor. In o parte a Indiei „Uită ce bujor de fată japoneze pe cari erau pictate aceste
se bucură de întâietate iasomia îm Stai să te sărut odată“ flori interesante. Mai târziu în 1688
bătătoare, iar în Africa de nord spune Coşbuc în La Oglindă. au fost văzute primele exemplare
reseda. Georginele, Dhaliele admi In Nunta Zamfirei : în grădinele olandeze cari însă au
rabil colorate ne vin din Mexic, „Eşi Zamfira ’n mers isteţ pierit, aşa că s’au introdus din nou
crinul din Palestina. -Hortensia e Frumoasă ca un gând răsleţ în Europa numai în 1789. Tot în
din Iaponia; tot aceasta ţară fer Cu trupu-i nalt, cu părul creţ anul acesta un comerciant francez
mecătoare e patria şi a frumoa Cu paş uşor Blancard din Marseille a adus din
selor crysanteme. Un trandafir în văi părea“. China cinci exemplare de diferite
In poesii florile ţîncă ocupă un loc Eminescu : colori, dintre aceste numai unul a
considerabil. Poeţii tuturor vremuri „Atât de fragedă, te-asemeni putut suporta calea cea lungă. Din
lor s’au ocupat de flori, esprimând Cu floarea albă de cireş, acest exemplar s’au răspândit apoi
admiraţia lor faţă de aceste fiinţe Şi ca un înger dintre oameni, în grădinele din Franţa. In China
drăgălaşe. In poesia românească In calea vieţii mele eşi“. s’au ocupat cu mare grije de culti
încă e cântată floarea ; Coşbuc spu Reuniunea Femeilor Române din varea lor şi le-a succes să producă
ne întFun loc:
„Şi roşu se ’ntinde prin vale
Năvalnicul mac.“
Tot Coşbuc are poezia: Floarea
soarelui şi macul, în care zice:
Se ’ntrebau vorbind odată,
Două flori pe şes:
„Vecinie stai îngândurată
Roşie şi mândră floare !
Ce-ai pe suflet de te doare
Şi suspini ades?“
—„Stau aşa ! Mi-e dus şi gândul
Şi mi-e somn mereu.
Dar tu capul tău plecându-1
Pentru ce eşti tot trudită?“
—„Cum n’aş fi, căci nedurmită
Sunt în veci şi eu“.
In deobşte poezia poporală e cu
noscută că scoate cele mai plastice
motive şi comparaţii din lumea flo
rilor. Beiuş a făcut azi începutul exposi- 160*,de~,varietăţi. Amatorii englezi
„Frunză verde doi bujori, ţiilor de flori prin o modestă expo- . de aici şi-au adus specii de diferite
Are mama doi feciori“. siţie de crysanteme, Scopul acestor colori, mai târziu şi societatea de
Sau : exposiţii nu este numai plăcerea şi horticultură din Londra s’a interesat
„Foaie verde ş’-o lalea distracţia, ci şi răspândirea intere de florile aceste frumoase. In 1825
Doamne la inima mea“. sului şi a dragostei pentru flori în în grădina din Chiswick — o
Apoi: cercurile cât mai largi ale femeilor suburbie a Londrei — s’a aranjat
„Bădiţă, floare gheorghină“ a căror gingăşie stă mai aproape o expoziţie cu 700 crysanteme în
Şi: ’ de fiinţele aceste superbe. florite, de colorile cele mai splen
„Că mi-o voi preface Dar nu e destul numai să le iu dide şi variate.
In fragedă floare bim şi să ne delectăm în frumuseţa Acum — îndeosebi după admira
Floare de cicoare şi parfumul lor, trebue să le ştim bilele expoziţii din Anglia, Franţa
Cu ochi după soare“, şi cultiva. Aceasta cere însă multă şi Germania — Europa întreagă are
lată ce spune flăcăul din Bihor: îngrijire şi paciinţă. Dacă le avem un cult adevărat pentru crysanteme
„Nană când oi muri eu aceste ne vom bucura de farmecul din cauza multelor colori şi a for
Vino la mormântul meu şi graţia florilor noastre. melor lor bizare.
Şi-mi seamănă siminic Una dintre cele mai frumoase flori La cultivarea ei scopul principal
C’am fost tinăr şi voinic. — acum şi modernă — e crysan este ca să avem exemplare cât de
Şi-mi seamănă cărugele tema. Patria ei e Iaponia. laponezii mari, iar ca sa ajungem la aceasta
C’am fost tinăr si cu jele“. au un deosebit cult penrru flori şi trebue să le cultivăm sistematic şi
Sau : în special pentru câteva flori. Din cu grije. Mlădiţele tinere le aşezăm