Page 8 - 1923-04
P. 8
Pag. 64 C O S I N Z E A N A 25—11. 1923
în trei culori deosebite; până şi mi ale oamenilor de rând pot fi înlo mai târziu, — devine aproape ceva
cul ştergar albastru ca cerul pe care cuite ieftin şi repede; dar nu se automat în omul vieţuitor, — de
un jinkirisha (purtător de lectică), poate spune acelaş lucru despre vine o măestrie prin instinct, lată
îl întrebuinţează ca să-şi şteargă cuprinsul lor care le înfrumuseţiază: de ce o gravură colorată de Hoku-
faţa. Bancnotele, bănuţii cei mai de fiecare incendiu acolo e o tragedie sai sau Hiroshige, vândută la înce
rând sunt o frumuseţă. Chiar şi bu a artei. Căci aceasta e ţara nesfâr put pe un preţ de mai puţin decât
cata de sfoară colorat împletită cu şitelor varietăţi lucrate cu mâna; un „cent“, poate cuprinde ’în sine
care negustorul îţi leagă ultima târ- maşinismul n’a fost încă în stare să mai multă artă reală decât multe
guială e o drăguţă curiozitate. Cu introducă uniformitatea şi sluţenia din tablourile apusene preţuite mai
riozităţile şi lucrurile gingaşe te utilitară a producţiei eftine (afară scump decât o întreagă stradă Ja
uimesc prin chiar mulţimea lor: ori de răspunsul dat cererii streine de poneză.
încotro îţi întorci ochii în juru-ţi prost gust în târgurile de rând), şi
sunt nenumărate lucruri minunate, fiecare lucru făcut de artist sau meş II. BUNĂTATE
neînţelese încă. teşugar se deosebeşte iarăşi de toate Rabindranath Tagore *, O mică perlă, din
Dar e primejdios să priveşti la celelalte, chiar de’ cele eşite din voi. „The Gardener“, (Grădinarul).
ele. De câte ori te uiţi ceva te si mânile lui. Cu orice foc piere ceva
Era în Mai. Amiaza scăldată în-
leşte să cumperi, — dacă nu cum frumos, ceva ce reprezintă o idee tr’o căldură dogoritoare părea ne
va, ceea ce se poate întâmpla a- individuală.
desea, zâmbitorul vânzător te îmbie Din fericire însăşi pornirea artis sfârşit de lungă. Pământul uscat
să te uiţi la atâtea varietăţi ale u- tică, în această ţară de incendii, are căsca de sete sub bătaia arşiţei.
Deodată auzii dinspre râu o voce
nui articol, fiecare şi toate la olaltă o putere de viaţă care supraveţu-
nespus de moniitoare, încât fugi în eşte fiecărei generaţii de artişti, şi- care chema, „Vino, dragă!“
închisei cartea mea si deschisei
spăimântat de propriile tale por şi râde de flacăra care le preface fereastra spre a privi afară.
niri. munca în cenuşe sau o topeşte în Văzui un bivol mare. Pielea îi era
Neguţătorul nu te îndeamnă nici tru necunoaştere. Ideea al cărei plină de noroi. Sta lângă râu cu
odată să cumperi; dar mărfurile lui simbol a pierit va reapare în alte ochi linişiţi şi răbdători, iar un tâ
sunt fermecate şi dacă începi să creaţii, poate după scurgerea u- năr, cufundat în apă până la ge
târgueşti eşti pierdut. Eftinătatea în nui veac, — modificată, dar vădit nunchi îl chema să-1 scalde.
seamnă numai o ispită spre ruinare; înrudită cu gândul trecutului. Fie Zâmbii plăcut-mulţumit şi simţii
căci mijloacele de ademenire ale care artist e un lucrător-nălucă. Nu o adiere de dulceaţă în inima
irezistibilei eftinătăţi a lucrurilor ar prin dibuire de ani şi jertfe, dă el mea.
tistice sunt neistovite. Cel mai mare peste cea mai înaltă a sa expresie; Trad. din 1. engleză de:
vapor, care taie Pacificul, n’ar pu trecutul de jertfă trăeşte în el; mă- /. OLIMPIU S TEFA N O VICI- SVENSK.
tea cuprinde ceea ce ai dori să estria lui e o moştenire; degetele ll .iü'i'ü ! i l/u
cumperi. Căci deşi poate nu-ţi măr lui sunt călăuzite de cei morţi în a Scurta şi mult cuprinzătoarea bucată
turiseşti faptul, ceea ce doreşti să schiţa unei pasări zburânde, a a- a poetului fermecător şi cugetătorului i-
cumperi în realitate nu-i cuprinsul, burilor, munţilor a culorilor d mi- dealist Rabindranath Tagore, unul din
r
unei prăvălii; vrei să ai prăvălia si neţii şi serii, a formei ramurilor şi fruntaşii mişcării pacifiste mondiale, redă
într’o formă de o poezie neprihănită iu
pe negustor, şi strade întregi de a izbucnirei primăvăratice de flori: birea Indienilor asiatici pentru animale.
prăvălii cu draperiile şi locuitorii generaţii de lucrători iscusiţi i-au Aceasta dragoste vine din conştiinţa că
lor, întreaga cetate şi golful şi mun dat dibăcia lor şi retrăesc în mi Isvorul Vieţii e unul şi acelaş, sfânt şi
ţii care-1 încing, şi vraja albă a Iui nunea desenuiui său. Ceea ce la bun, pentru toate fiinţele, cu aripi sau
fără, vertebrate sau nu, plante sau animale
Fugiyama care pluteşte deasupra-i început era o sforţare conştientă, deci şi poate pentru toate popoarele bu
pe cerul făr’ de nici o pată, toată devine inconştientă’în veacurile de diste sau „păgâne“.
Japonia, întru adevăr, cu arborii ei
magici şi atmosfera-i luminoasă, cu ooeooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
toate ale ei cetăţi, oraşe şi temple,
şi cele 40 de milioane dintre cei
mai plăcuţi oameni din lume.
Şi îmi vin în minte cuvintele pe Rrmipg.
cari le-am auzit din gura unui A-
merican practic cu prilejul unui mare In asfinţitul galben, împurpuratul soare
incendiu în Japonia: „Oh! oamenii Topeşte lacrimi roşii în ochiu-i de ciclop.
de acolo pot îndura focul; casele Şi noaptea — o regină cu mantie de doliu
lor sunt clădite aşa de eftin!“ Ea- Pe caii ’ntunecimii coboară în galop.
devărat că şubredele case de lemn
In codrii râde râsul — pădurea doarme moartă,
deschise, aceste cuvinte sunt adevărate şi
când e vorba de Japonezii zilelor noas Şi pajiştea tăcerii s'aşterne peste sat.
tre. Convingerea mea personală, ca şi a Plâng doinele ’n dumbravă, in matcă plânge râul,
multor observatori imparţiali şi mai ex Şi rândunica verii în cuiburi s’a culcat.
perimentaţi ai \ieţii japoneze, e că Japo
nia n’are nimic de câştigat din converti
rea ei la creştinizm, nici moral şi nici Tăcerea toarce visuri...
altfel, ci dimpotrivă foarte mult de pier Se'mbrăţişeazâ crinii cu fluturii, mereu,
dut“. L. H. în prefaţa voi. numit). Pagí Şi noaptea cenuşie le’ncununează fruntea...
nele pe cari le traducem după originalul
englez spun foarte mult despre iubirea In codrii râde râsul — pădurea doarme greu...
de Frumos a ţării din cel mai îndepărtat
răsărit. I. Ol. St.-Svensk. Iustin Ilieşiu
