Page 13 - 1923-05
P. 13
10—iii 1923. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - —‘- - - - - - - - - - - - C O S 1 N Z E A . N A - - - - ■■■ ■ ■ ------------ Pag. 85
Sfârşii de iarnă sud, dupăcum poate vei fi auzit,
este un cotinent de granit. In acest,
Tot vremuieşte şi ’mi sunteţi departe punct singur s’a produs, într’o epocă
Bătrâne codru trist şi despoiat, foarte îndepărtată, o ridicare vul
Poteci ce staţi cu trupul îngheţat canică, rapidă, a solului. Stâncile
Şi lânceziţi sub preş de frunze moarte. aceste, observ, sunt bazaltice, şi îh
urmare de origine plutonică. Un
Spre voi mereu stă dorul să mă poarte ţinut, poate de mărimea ţinutului
Poeni pe unde visul mi-am plimbat Sussex a fost deodată ridicat, en
Plopi argintii sub cari ades am stat bloc, împreună cii toate vieţuitoarele
Privind în gol, cu mintea ’n altă parte. de pe el, şi a fost tăiat de contac
Fă să tresară seva prin tulpini tul cu restul continentului, prin un
Şi vino iar cu Jlori in păr şi’n mâini şir de stânci prăpăstioase, atât de
O, Primăvară, mândra mea ţărancă, tari încât nici erosiunea milenară
nu le-a putut face mai accesibile.
Să’mi regăsesc sub teiul înfrunzit Ce a fost rezultatul? Au fost sus
Un colţ ascuns, stingher, nebănuit. pendate legile ordinare ale evoluţiei
Şi-un nume drag ce-am scrijelat pe-o naturale. Elementele, care influin-
[bancă. ţează asupra rezultatelor luptei pen
George Pallady. tru existenţă devin neutralizate, sau
alterate. Şi aşa supravieţuesc crea
turi, care altfel s’ar fi stins de mult.
Dta vei constata, că atât pterodac-
Deschise de nou volumul, la care acestor stânci înalte, fără însă să tilul cât şi stegosaurul sunt animale
m’a mai trimis azi încă odată. pot găsi un mijloc de a le sui. din epoca Jura, şi în urmare un
— Uite aici, — zise, arătând ima Ţancul de stâncă, pe care am văzut neam de - animale foarte vechi în
ginea unui hidos monstru întraripat, şi am împuşcat pterodectilul era genalogia vieţuitoarelor. Ele au fost
— avem o escelentă reproducere a mai accesibil. Fiind o leacă şi al conservate în mod artificial, prin
figurei unui dimorphodon, sau pte- pinist, am reuşit să-l urc, până că condiţiunile aceste produse acei-;
rodactil,.-o reptilă zburătoare a pe tre jumătate. Uela înălţimea aceasta dental.
riodului jurasic. Pe pagina proximă puteam să-mi fac o imagine mai
găseşti diagrama mecanizmului ari clară despre platoul, care se întin — Dar dovezile Dvoastre sunt
pilor acestei creaturii Te rog, să le dea deasupra zidului de stânci. Mi cu, totul convingătoare! Nu aveţi
compari cu osul din mâna D-tale. se părea foarte întins; ochii mei decât sa le puneţi la dispoziţia oa
Mă cuprinse un val de uimire, nu puteau distinge, nici în spre menilor competenţi.
când le-am pus alăturea. Eram con ost nici în spre vest sfârşitul lan — Aşa am crezut şi eu în nai
vins pe deplin. Nu mai puteam ţului de stânci, încoronate cu ve vitatea mea, zise cu amărăciune
evita adevărul. Lanţul de probe era getaţie verde. La poalele stâncilor profesorul. Atâta îţi pot spune, că
cutropitor, Schiţele, fotografiile, po se întinde o regiune mocirloasă, nu am fost întâmpinat, dupăcum
vestirea şi în fine acest specimen acoperită cu desiş, şi plină de şerpi, credeam, ci am întâlnit Ia tot pasul
— proba era desăvârşită, l-am insecte şi friguri. E o apărătoare neîncredere, izvorâtă parte din pro
spus-o şi profesorului, şi i-am spus-o naturală a ţării acesteia stranii. stie parte din invidie. Nu am firea
cu toată căldura, dupăce acum — Aţi mai observat vre-o altă să asaltez oamenii, sau să încerc
eram încredinţat că profesorul era urmă de viaţă? să dovedesc, din moment ce mi s’a
un om neîndreptăţit de lume. Se — Nu, Domnule, nu am observat; tras la îndoială cuvântul. După
răzimă în spatele fotoliului, rămase însă în cursul săptămânei, cât am prima neîncredere, ce mi s’a arătat
aşa cu ochii coperiţi pe jumătate rămas la poalele stâncilor, am auzit nu m’am mai dimis să produc în
de pleoape şi pe buze cu un zim- adesea pornind de deasupra zgo treg lanţul probelor, pe care le
bet ertător, încălzindu-se în nea mote curioase. aveam. Am urât acest subiect, şi nu
şteptata rază a recunoştinţei mele. — Dar creatura, pe care a de am mai voit să vorbesc despre el.
— E cel mai mare lucru, pe care senat-o americanul? Ce credeţi des Iar când oamenii de tagma Dtale,
l-am auzit eu vreodată, zisei deşi pre ea? care reprezintă curiozitatea nebu
vorbea din mine mai curând entu — Trebue să presupunem, că el nească a plebei, au îndrăznit să-mi
ziasmul ziaristului decât a omului a găsit suişul la platou, l-a urcat tulbure singurătatea mea, mi-a fost
de ştiiţâ. E ceva neînchipuit! Dvoa- şi a văzut aievea aceasta fiinţă. De peste putinţă să-i primesc cu o re
stre sunteţi un Columb al ştiinţei, aici ştim că trebue să fie o cale zervă demnă. Din firea mea sunt
care a descoperit o lume pierdută. spre platou. Tot asemenea ştim că — o recunosc — cam dur, şi dacă
Să mă credeţi că sunt nemângăiat această cale trebuie să fie foarte mă supără cineva, uşor devin vio
dacă am putut o clipă să târg la anevoioasă, după ce altfel anima lent. Mi-e teamă, că o şti şi Dta
îndoială spusele Dvoastre. Era ceva, lele de pe vârf ar fi coborât şi ar aceasta, din propria esperienţă ...
ce nici visa nu puteam! Dar făcân- fi populat şi ţinutul din jur. Nu ţi Fără voe mi-am mângâiat cu mâna
du-mi-se dovada, sunt omul, care se pare clar acest lucru? ochiul învineţit, — şi ny am răs
să o primesc, şi aceasta cred nu e — Dar cum au ajuns aceste ani puns nimic.
ultima calitate... male să existe acolo? — Soţia mea de multeori m’a
i pe^urmă ce aţi făcut? — Nu cred să fie aceasta o în cicălit din pricina firei mele. Dar
osise periodul ploilor, Dom trebare prea grea de răspuns, zise în astă seară am de gând să pun
nule Malone şi proviziunile îmi erau profesorul, — dupăce o singură o strălucită pildă a voinţei de fier,
pe gătate. Am explorat o parte a explitare este posibilă. America de care stăpâneşte patimile. Te învit
