Page 14 - 1923-05
P. 14
Pag. 86 C 0 S I N 2 E A N A 10—IH. 1923
U
Opera de înfrăţire a Basarabiei. •tt.Xrt'O'M <
Neuitate rămân tn amintirea cărturarilor Ardeleni şi Bucovineni zilele petrecute în Basarabia-în anul 1918. Fraţii Basarabeni
şi mai ales învăţătorii au simţit delà cele dintâi legături cu elementele culturale româneşti din Ardeal şi Bucovina, că adevă
rata bază de unire este cultura limbii şi literaturii naţiouale şi de aceea au alergat cu duiumul la cursurile de vară pe care Di
rectoratul învăţământului din Basarabia le-a înfiinţat în mai multe oraşe ale ţării. Aceste cursuri au fost făcute de profesori
români veniţi din toată ţara, dar mai ales din Ardeal şi. Bucovina, şi între profesori şi cursişti s’au îrichiegat sentimente de
dragoste reciprocă, trainică şi de neuitat. Ilustraţia noastră de aci arată corpul profesoral al cursurilor din Chişinău. Pro
fesorii sunt următorii : 1. Dr. Onisifor Ghibu, 2. Munteanu-Râmnic, 3. Dr. lancu Nistor, 4 Gh. Tofan, 5. D-ra Botezat, 6.
:
Codrea, 7. Axente Banciu, 8. Dr. A. Popovici, 9. Dr. S. Bornemisa, 10. Vasile Haneş, 11. llica, 12. Logigan, 13. Oancea 14. Dr. Ţopa.
să fii de faţă la această probă. atitudinea aceasta cumpenită mă nopolizeze pentru sine, ceeâce este
— îmi întinse de pe masă un bilet de va putea face să obţin mai mult destinat lumei întregi. Mă voi bu
intrare. — Vei şti, că dl Percival Wal rezultat. cura dacă te voi vedea deseară la
dron, un naturalist cu oarecare po — Pot lua parte şi eu? îl între conferinţă. Şi până atunci, vei în
pulară reputaţie, a anunţat, că va bai, grăbit. ţelege, că nu ai voe să faci nici un
ţine azi la opt şi treizeci o confe — De sigur, — răspunse cu căl uz în publicitate de materialul, pe
rinţă publică, în sala Institulului dură. — Avea un fel de a fi fascinant, care ţi l-am pus la dispoziţie azi.
zoologic, despre „Istoria epocelor“. tot atât de covârşitor ca şi violenţa — McArdle, editorul meu, va dori
Am fost învitat la această conferinţă lui. Era un minunat lucru zâmbe- să ştie ce am isprăvit la Dvoastră...
în mod special, fiind poftit chiar lul lui binevoitor, când obrajii de — Spune-i ce vei vrea. Şi' între
să iau loc pe catedră, şi să fac o odată i se făceau două mere roşii, altele îi poţi spune, că de se în
moţiune de mulţumită pentru con aşezate între ochii întredeschişi* şi tâmplă să mai trimită pe cineva, să
ferenţiar. Pe când îmi voi îndeplini barba neagră. — Să vii la toată în mă deranjeze, mă năpustesc asupra
această însărcinare, nu voi neglija tâmplarea. Va fi pentru mine un lui cu un zbici de călărit. Mă încred
să fac şi unele observări — cu sentiment, întăritor, să ştiu, că am în Dta, că nu va apărea, în tipar
foarte mult tact şi delicateţă, — în sală un aliat, oricât ar fi el de cel puţin, nimic din cele ce ţi-am
care să stârnească interesul ascul neînsemnat şi de ingnorant în ma spus. Foarte bine. Şi acum, la re
tătorilor, şi să îndemne, poate, pe teria ce voi trata-o. Eu cred, că vedere în sala Institutului zoologic
câţiva din ei, să se ocupe mai de vom avea un auditor mare, dupăce la orele opt şi treizeci.
aproape cu materia espunerei. Mă Waldron deşi e un desăvârşi şar Pe când mă împingea delicat pe
înţelegi, că nu am să spun nimic latan, se bucură de o mare popu uşe afară, am avut o ultimă ima
supărător, ci vreau numai să do laritate. Ei, Domnule Malone, ţi-am gine a celor doi obraji rumeni, a
vedesc, că sunt încă multe lacune dat cu mult mai mult din timpul bărbii negre — vineţii încreţite şi a
ştiinţifice de umplut. Mă voi ţinea meu, decât aveam la început de celor doi neastâmpăraţi ochi ai pro
de scurt în frâu, şi să văd dacă gând. Individul nu trebue să mo fesorului. (va urma).
