Page 2 - 1923-05

Pag. 74 C O S I N 2 E A N Ă — - - - 10—III. 1923

Rugăm cu toată inzistenţa pe stimaţii noştri abonaţi, să bine- siau muncă undeva, scriau la prie­
voiască a ne trimite cu cea mai mare grabă plata abonamentului pe anul teni şi cunoscuţi şi-i invitau să
1923, pentru a nu se expune la suprimarea expedierii revistei. vină şi ei. Şi ceice veniau, se aşe­
Administraţia. zau cu casa aproape de cei mai
de mult sosiţi. Aşa s’a făcut că Ro­
mânii aveau pretutindeni în oraşe
Românii din America anumite cartiere în cari locuiau si
în aceste cartiere anumite strade.
Cei din acelaş sat se adunau de
In ziua de 22 Noetnvrie 1922 pentru cei rămaşi la vatra părin­ obiceiu în acelaş centru industrial.
s’au împlinit 20 de ani de când s’a tească, pentru nevastă şi copii, pen­ Dacă sosia de-acasă un nou venit
înfiinţat la Cleveland, statul Ohio, tru plata birurilor grele de-acasă, care căuta pe cineva, ajungea să
prima societate românească în Sta- pentru uşurarea datoriilor cari apă­ spună din ce sat este ca să i-se
tele-Unite, „Carp tina“. Înfiinţarea sau asupra petecelor de pământ pe poată da îndrumări lămurite unde
acestei societăţi, urmată la câteva cari şi le putuseră păstra. Cum au să întrebe după el.
săptămâni dela înfiinţarea societăţii muncit şi cum au trăit aceşti imi­ Izbucnirea răsboiului a provocat
„Vulturul“ din Homestead, însem­ granţi de-acuma’s douzeci de ani în America un mare avânt indus­
nează începutul adevăratei vieţi ro­ numai acela o poate înţelege, care trial. Europa era învăluită în flă­
mâneşti în America. i-a văzut la muncă. Şi an de an cări, braţele muncitoare purtau arme
Până atunci Românii din Ame­ sosiau în vechea monarhie austro- şi producţia industrială european-ă
rica trăiau răsfiraţi, fără să ştie unii ungară zeci de milioane de coroane, suferea mult. America a muncit şi
de alţii. Nu existau înainte în Ame­ numai într’un singur an, în 1910, a produs şi pentru Europa, fireşte
rica nici biserici în cari imigranţii peste 30 milioane, cari alinau su­ cu câştig mare. Plata muncitorilor
români să fi putut asculta rugăciuni ferinţele celor de-acasă. Dar înafară s’a urcat la de trei şi patru ori
în limba lor. nu erau nici ziare de aceste ajutoare trimise familiilor, câtă era înainte de război şi din spo­
scrise în această limbă, nu erau mai sosiau nenumărate zeci de mii rurile aceste au profitat şi Românii.
nici cluburi unde să se fi putut pentru bisericile şi şcolile de-acasă, Obişnuiţi să trăiască mai modest,
aduna după truda zilelor de muncă. pentru toate instituţiunile culturale necunoscând luxul şi risipa, cea
Morţii lor erau îmormântaţi de pre­ cari numai anevoie se puteau sus­ mai mare parte a imigranţilor noştri
oţi străini, copiii lor erau botezaţi ţinea din propriile lor venituri. a putut face însemnate economii.
în biserici străine ori de mireni. Treptat, treptat, Românii din Ame­ Acesta a fost norocul lor.
Societatea „Carpatina“ a spart ghiaţa rica s’au ridicat la o stare materială După întrarea în răsboiu a Ame-
şi a fost un puternic îndemn pentru tot mai bună. Şi-au cumpărat case, ricei, munca s’a mai sporit şi pro­
toţi imigranţii noştri ^ă-şi strângă şi-au cumpărat moşioare (farme) ducţia a crescut şi mai mult, dar
rândurile şi să se grupeze în so­ şi însuşindu-şi cunoştinţa limbei încheierea păcii a adus o gravă
cietăţi de cultură şi ajutorare îm­ engleze au ajuns şi în fabrici la criză economică. Se adunaseră de­
prumutată. Societatea aceasta mai muncă mai uşoară’şi mai bîriepiă^ pozite unaşe de tot felul de pro­
are şi meritul de-a fi pus temelia tită. Ocupaţiunea lor de căpetenie duse industriale, cari deodată cu
celei dintâi şi celei mai frumoase a rămas, însă, şi mai departe munca încetarea răsboiului au început să-şi
biserici din America, a bisericii ro­ în fabrici şi în mine. piarză cumpărătorii. Criza a mers
mâne ortodoxe din Cleveland. Deşi majoritatea lor erau agri­ treptat. Dolarul american crescând
De-atunci numărul societăţilor şi cultori, plugari, imigranţii noştri nu pe fiece zi faţă de banii din Eu­
al bisericilor româneşti s’a sporit. şi-au putut relua vechea îndelet­ ropa, mărfurile americane se pu­
Azi cei vreo 200.000 de imigranţi nicire din patrie, fiindcă cultura teau vinde tot mai anevoie. Şi a-
români au aproape 200 de socie­ pământului cere capital. Pământ ar tunci fabricile s’au hotărît să nu
tăţi, grupate în trei uniuni, au 40 fi fost mai mult decât de-ajuns în mai producă. Rând pe rând şi-au
de biserici, dintre cari 24 ortodoxe America. Guvernul american punea închis porţile, lăsând mii şi mi­
si 16 unite, au ziare si reviste, au la dispoziţia oricărui doritor în­ lioane de muncitori fără lucru şi
negustori de tot felul, iar acum de- tinderi largi pe preţuri neînsem­ câştig. Iu primăvara trecută nu­
curând au pus bazele unei bănci a nate, dar aceste pământuri erau mărul celor fără lucru sporise Ia
lor proprie. acoperite de păduri sau pietroase peste 5 milioane.
Viaţa Românilor din America este şi se cerea o muncă de ani de zile, Nu numai Românii şi ceilalţi imi­
o viaţă de luptă. Plecând din fosta până ce pământul să ajungă să granţi din ţările Europei răsăritene
monarhie austro-ungară — cu ex­ producă. Şi aşa au fost Românii au suferit, însă, pe urma acestei
cepţia alor câteva puţine mii, imi­ noştri nevoiţi să-şi aleagă munca crize — care a durat aproape doi
granţii noştri din America sunt ar­ mai grea şi mai neobişnuită din ani de zile — ci şi muncitorii ame­
deleni — fiindcă nu mai puteau fabrici, dar care nu cerea nici un ricanii. Viaţa care se scumpise şi
suporta prigoneala politică şi eco­ capital. în America, deşi nu în măsura în
nomică a guvernelor ungureşti, ne- In fabrici, aceşti Români s’au do­ care se scumpise la noi, era tot
cunoscătoii ai limbii ce se vor­ vedit în curând ca muncitori prin­ mai grea. Economiile se topiau vă­
beşte în America, fără prieteni şi tre cei mai harnici. Erau fabrici şi zând cu ochii. Câştigul era aproape
cunoscuţi cari să Ie dee un sfat şi mine, în cari majoritatea muncito­ nimic. Muriau oamenii de foame.
o îndrumare, fraţii noştri de peste rilor o alcătuiau Românii. Viaţa din Ca să mai vină în ajutorul munci­
marea îndepărtată au avut să în­ străini, în. centre cu sute de mii şi torilor, unele fabrici îşi deschideau
dure nenumărate neajunsuri. Dar milioane de Iocu'tori, aducea cu din nou porţile pentru câteva zile
le-a dat tărie gândul la cei de-acasă, sine nevoia de-a nu se îndepărta pe săptămână, angajând dintre vechii
pentrucă ei inundau în rândul întâi prea tare unii de alţii. Cei cari gă- muncitori, cu schimbul, un anumit