Page 3 - 1923-05
P. 3

10—111. 1923 ----------------------------    C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                          Pag. 75

     număr.  Guvernul  american,  ca  *ă
     împiedece  sporirea  numărului  celor           La mormântul unui ostaş
     fără  lucru  prin  intrarea  în  ţară  a               — Dela un corespondent al nostru
     altor  imigranţi  noi,  a  adus  o  lege
     prin care semărgineşte la un procent
     mic  numărul  celor  cari  pot  să  între
     în  America.  Şi,  după  doi  ani  de
     zile, criza economică a fosi învinsă.
       Azi; fabriciile şi minele din Ame­
     rica diji nou sunt în plină activitate,
     dar  legea  americană  care  îngreu­
     nează  imigrarea  tot  a  mai  rămas.
     Guvernul  american  nu  crede  sosită
     vremea  să  revină  la  libertatea  de
     imigrare dinainte de războiu.



       N’am scris aceste rânduri cu gân­
     dul  să  serviască  ca  îndemn  celor
     de-acasă  să-şi  încerce  şi  ei  norocul
     în America. Le-am  scris dimpotrivă
     cu  gândul  să  arăt  cât  de  grea  este
     viaţa  şi  în  ţara  dolarilor  şi  să  arăt
     că  nu  numai  ţara  noastră  sufere  de
     crize economice, ci au suferit şi sufăr
     şi  ţări  mult  mai  bogate  şi  mai  pu­
     ternice decât a noastră.               Societatea  academică  „Dacia  Traiană“  la  mormântul  colonelului  Ştefan  Ceză-
                                            rescu,  fost  ataşat  militar  la  Roma.  Unul  dintre  membrii  societăţii  ii  pune  in
                         Iosif Şchiopul.    urnă  o  mână  de  ţărână  din  pământul  Româiei.  Dela  stânga  la  dreapta  :  C.
                                            Petrescu-Dragoe,  fost  preşedinte  ;  Dem.  Cordoş,  actual  preşedinte  al  socie­
                                            tăţii:  Aurel  Contrea,  secretar;  Alex  T.  Mureşan,  notar  de  şedinţe;  loan  Dordea,
                                                   George Micu, 1. Dimitriu Bârlad, sculptor, cu urna în mână.

                                           Moartea  ostaşului  nostru  mi­   recunoscut  această  valoare  ne­
                                         litar  dela  Roma,  colonel  Ştefan  preţuită  şi  s’au  hotărât  să  dea
                                         Cezărescu,  a  produs  regrete  scumpului  dispărut  un  tribut
     Când te audsâzând, mă înspăimânţi:
     în râsul tău e-atăta fericire.      adânci  nu  numai  în  inima  ce­   modest.  Tânărul  pictor  C.  Pe­
     De par’că 'n suflet griji nu mai    lor  ce  l-au  cunoscut  de  aproape,   trescu-Dragoe  a  lua  o  mână
                             [frămânţi!  ca  ostaş  de  valoare  şi  patriot   de  ţărână  din  solul  României
     Cum poţi adăposti în el iubire?                                         desrobite,  şi  a  adus-o  la  Roma
                                         pătruns  de  cele  mai  'curate  sen­
                           •             timente,  dar  şi  între  streinii,  pentru   mormântul      ostaşului
     Iar  când  eşti  tristă-atăt  de  dureros                               Ştefan  Cezărescu,  care  a  trăit
     Priveşti şi-atât de ’ntunecată,     cari   i-au   apreciat   delicateţa   şi  a  luptat  pentru  ţară.  Stu­
     Că  mă  ’nfioară-acelaşi  gând  tăios:   spirituală,  manierele  alese  de
     Cum vei putea să mai zâmbeşti       gentilom  veritabil.  E  o  adevă­  denţii   Societăţii    Academice
                                                                                              u
                             [vreodată?  rată  tragedie,  să  pătrunzi  moti­  „Dacia-Traiană   au  pus  pum­
                                         vele  de  înaltă  preocupare  şi    nul  de  ţărână  în  urnă,  au  pere­
     Pe gânduri dusă, dacă te-am suprins,   dureroaasă  excitaţiune,  cari  i-au   grinat  la  cimitir  şi  Pau  depus
     De tot din jurul tău nepăsătoare,                                       în  groapa  unde  odihneşte  pen­
     M’am depărtat de-acelaşi gând învins :  determinat  moartea.  Presa  tu­  tru  vecie  neuitatul  Ştefan  Ce­
     Până la noi, mai poţi coborî oare?  turor  senzaţiilor  s’a  ocupat  pe
                                         larg de ele.                        zărescu...  Celorce  sunt  departe
     Când, alte ori, năvalnic te porneşti,   Dar  e  ceva,  ce  n’a  fost  me­  nimic  nu  le  poate  fi  mai  scump
     Ocean de patimă nestăvilită         nit  să  se  desvăluie  niciunei    decât pământul ţării.
      Ji-e sufletul. Tot tu aceea eşti?...   curiosităţi  trecătoare,  un  lucru,   Despre acest fapt vă trimi­
     Mă’ntreb: De cer, de iad, — eşti                                               tem această fotografie. A. C.
                           [plămădită ?  care  nu  s’a  menţionat^'nicăiri,
                                         dar  care  totuş  a  pătruns  cu  în­  A apărut
     Ajuns-am dup’ atâtea străduinţi     duioşare  sufletele  entuziaste  ale          şi  se  găseşte  de  vânzare  ©
     Să nu mai ştiu: eşti asta, — ori    tinerilor  noştri,  cari  urmează             la administraţia noastră :
                           [cealaltă?...   şcolile  înalte  din  capitala  Italiei.
     Când eşti adevărată"şi când minţi?   A  fost  imensa  iubire  de  ţară
      Ori, cum poţi fi de toate laolaltă ?                                   I
                                         şi  dragostea  fecundă  pentru
          ' '              Ai. Condrea.  avântul  tineresc  al  colonelului
                                         Ştefan  Cezărescu.  Tinerii  au
                                                                                Două iubiri f

                                                                                      versuri lirice de     jg
                                                                                   r  a  d  u     m  ă  r  g  e  a  n  !
                                                                                         PREŢUL 7 Lei FRANCO. g
   1   2   3   4   5   6   7   8