Page 5 - 1923-05
P. 5
10—III. 1923 -------------------------------------------- C O S I N Z A E N A Pag. 77
moaşă descoperire ale acestei ex- aceasta a Faraonilor egipteni. Dacă încâ, unde se crede, că sunt ascunse
ploraţiuni, care a durat dela 1903 s’au identificat până în prezent lo gropile prinţilor, cari au primit au
până la 1912 a fost aceea a mor cuinţele eterne ale marilor Faraoni, torizaţia, de a fi îngropaţi lângă stă
mântului lui Sonia, socrul lui Ame- mai sunt alte sectoare necercetate pânii lor.
nophis III, când s’a dat peste un
admirabil mobilier. Descoperirea de
acum eclipsează pe toate celelalte. O logodnă princiară
Diferă ca ziua de noapte. Nu este
vorba aoi de fabricaţiunea de obi Prin{esa Iolanda, fiica cea mai Vestea acestei logodne a sur
ecte făcute dintr’un material de a mare a Regelui Italiei, care a prins întreagă înalta societate
doua mână. Aci este mobilierul per împlinit vârsta de 22 de ani, italiană, în urma faptului, că o
sonal al lui Tut-Ankh-Amon, de o
extremă bogăţie şi de un gust ales s’a logodit cu Contele Carbo prinţesă de sânge a rupt ve
de ornamentaţie. Vasele de alabastru Calvi di Bergolo, căpitan în ar chile tradiţii, întocmai ca şi prin
şi lădiţele sunt mai frumoase acum, mata italiană. ţesa Mary a Marei Britanii, şi
de cât acum 35 de veacuri, când Contele Bergolo este în vârstă fără consideraţii de ordin po
au ieşit din atelier. Ele au fost ad de 36 de ani. litic şi-a asociat un soţ dintr’o
mirabil păstrate şi s’au acoperit de
aceea minunată patină, pe care nu
mai timpul le poate da operelor de
artă. Pentru un arheolog se găseşte
aici o mină inepuisabilă.
Noi nici n’am cunoaşte vechile
costume egiptene, dacă n’am avea
statuele şi bas-reliefurile, cari sunt
documente foarte preţioase. Ce este
însă de o inapreciabilă valoare do
cumentară, sunt lădiţele acelea or
nate cu minunată bogăţie artistică,
în care sunt aşezate însăşi hainele
regelui, sandalele, pernele, bastoa
nele lui.
înainte chiar de a se- îngriji şi
pune la adăpost tezaurul şi lucru
rile din prima cameră, curiozitatea
cercetătorilor vrea să dărâme la
iniţială zidul spre a doua cameră,
de care stau răzimate două statui
de abanos şi de aur.
Deocamdată lucrările s’au sistat, veche familie de Englezi, pe liei a avut în seria lui de stră
pentru a se face pregătiri serioase placul inimei. moşi şi pe romanticul Bonifaciu
de a cerceta în amănunţime acest Familia lui Carlo Calvi di Calvi, care a avut norocul să
minunat cavou. Prima . deschizătură
a fost zidită şi acoperită cu mai Bergolo nu are o vechime ari cucerească inima unei princi
multe tone de piatră, pentru a fi stocratică. Titlul de conte s’a pese de sânge, nepoata lui
ferită de curiozitatea vizitatorilor, conferit unui strămoş al lui la Alfons al X-lea, regele Castiliei.
cari veniau din toate părţile lumei, 1814 din partea regelui Sardi Căpitanul Calvi este un ex
ducând cu ei fără vreo intenţie rea, niei Victor Emanuel I, care a celent ofiţer de cavalerie, care
bucăţele de aur şi pietre scumpe,
cari Ii se lipiau ae talpa ghetelor. voit să recunoască prin aceasta în răsboiul mondial şi-a făcut
t % . j dinsticţie fidelitatea, pe care datoria în mod strălucit, fiind
*
Pietro Giorgio Calvi i-a păs citat în mai multe rânduri cu
Ce va fi, când se va deschide trat-o pe vremea stăpâniiri lui ordin de zi. După răsboi a luat
din nou, probabil la toamnă, când Napoleon. Ce e drept, că la parte la mai multe concursuri
ploile vor mai linişti căldura? Op anumite epoci diferiţi membrii hippice, unde a inspirat primii
timiştii spun, că probabil se va
găsi aci pe lângă sarcofagul regelui, ai familiei Calvi s’au distins fiorii actualei sale mirese.
vr’o colecţie de archive şi cores prin fapte remarcabile atât ca La concursul dela London
pondenţă personală de-a suveranu ostaşi cât şi ca slujbaşi ai Sta din anul trecut, la care a luat
lui negru. Şi se mai întreabă lumea, tului. Astfel un Calvi s’a dis parte şi principesa Iolanda a
oare Valea aceasta miraculoasă a tins ca căpitan în armata lui ieşit din nou învingător.
Regilor nu ascunde si alte comori Frideric. S’au găsit alţi Calvi Abia acum se desluşeşte vi
tot atât de preţioase?
ocupând situaţii înalte în magis zita neînţeleasă de atunci în
Nu ştim, dacă vor mai exista şi
alte comori, ştim însă, că ştiinţa tratură, în finanţe şiîn diplomaţie. Anglia a fermecătoarei princi
curioasă va de’sgropa întreagă Valea Viitorul ginere al regelui Ita- pese italiene.