Page 8 - 1923-05
P. 8
Pag. 80 C O S I N Z E A N A 10—111 1923.
Eliberarea prizonierilor spanioli din Rif. Din Melbla prizonierii-elibe-
r
raţi au fost trecuţi în peninsulă.
Riful este o regiune mun pele şefului rifan Abd el Krim Generalul Navarro, colonelul
toasă pe ţărmul marocan al Medi- pe muntele Arruit şi făcut pri Araujo şi încă câţiva ofiţeri tră-
teranei, locuit de o seminţie zonier împreună cu generalul buie să rămână la Melilla pen
sălbatică de negrii. Navarro şi toţi ofiţerii. tru a compare înaintea Consi
Jn Iulie 1921 garnizoana A trecut de atunci un an şi liului de anchetă însărcinat cu
spaniolă din localitatea Anual jumătate fără să se audă vre-o elucidarea condiţiilor, în cari
a fost atacată de aceşti briganzi noutate dela nefericiţii prizonieri. s’a produs dezastrul spaniol din
şi masacrată. Guvernul Spaniol Deşi în vara trecută un cti- Rif, în 1921.
a trimis în ajutorul celor ata rajios ziarist spaniol Luis de 6SŞ29(5SSa9(5?5Ş$t9(5^^
caţi sub comanda generalului Oteyza, directorul jurnalului Plugul
Navarro. După vre-o două luni „Libertad“ s’a aventurat singur
Originea plugului cade în vremu
de rătăcire, întreg acest deta până în capitala faimosului Abd rile foarte vechi ale trecutului. La
şament a fost suprins de tru el Krim, pentru a afla de soarta început se mulţumia omul primitiv
cu plantele aşa cum le afla gata
în natură. Ma târziu pentruca să
dea anumitor plante o-putere, de
creştere mai mare sgăria pământul
în jurul lor cu o unealta de lemn
şi stârpea buruienile nefolositoare.
Din aceasta unealtă sa desvoltat mai
târziu plugul, alcătuit din crăngi
groase şi strâmbe de lemn, cu care
scormoniau pământul pentru ca să
cultive anumite plante pe întindere
mai mare. Din această combinaţie
de crăngi strâmbe dela natură s’a
desvoltat plugul, care a trecut prin
multe prefaceri până la perfecţiunea
lui de astăzi.
La toate popoarele vechi plugul
avea un caracter de sfinţenie. Po
poarele arice considerau plugul de
origine dumnezeiască. Egiptenii ţi
neau plugul un dar dela zeul Osiris,
Grecii dela zeul Tryptobemos. Ro
Prizonierii spanioli eliberaţi din captivitatea africană. In mijloc e generalul Navarro, manii considerau batjocorirea plu
iar la stânga lui colonelul Araujo. gului ca o blasfemie la adresa zeilor.
prinzionerilor, totuşi nu li s’a zonieri, pentru a fi repatriaţi în Nu putea fi amanetat sau vândut,
iar cel ce fura un plug era supus
putut da nici un ajutor, pentru portul Melilla.
celor mai grele pedepse. Inventarea
că şeful rifan nu voia să ştie Multe din rudeniile prizoni plugului se datora Romanilor, de
nimic de eliberarea lor. erilor au plecat pe ţărmurul fapt însă folosul lui l’au cunoscut
In sfârşit după mai multe african, pentru a-şi primi pe ai şi Egiptienii cei vechi. Romanii l’au
tergiversări s’a ajuns la învoiala lor, dela ^cari nu mai aveau perfecţionat întărindu-1 cu plăci de
ca prizonierii să fie puşi în li nici o ştire. aramă şi de fier. Tot ei au fost cei
dintâi cari înhămau la plug animale,
bertate în schimbul unui răscum La Melilla mulţimea care a- în locul sclavilor.
părări de patru milioane de ştepta vapoarele a făcut prizio-
pezetas. ; nerilor o primire entuziastă.
Aceasta sumă a fost dusă la Toate ziarele mari spaniole
Alhucemas (port la ţărmurul au trimis delegaţi speciali, cari
Mediteranei) de vapoarele „An au umplut săptămâni dearândul
tonio Lopez“ şi „Espana 5“ coloanele lor cu istorisiri şi în-
cari au primit în schimb pe terwiuri asupra dureroaselor
bordul lor pe cei 350 de pri- episoade ale captivităţii. 'Un plugjprimitiv.
Dacă dorit! CLUJ
zaharical e „ M E L I S S A “
fine, cereţi TELEFON
6 48 şi 6 65
Lloyd 1356 2-26