Page 8 - 1923-05
P. 8

Pag. 80                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                          10—111 1923.

                    Eliberarea prizonierilor spanioli din Rif.                         Din   Melbla prizonierii-elibe-
                                                                                                    r
                                                                                    raţi  au  fost  trecuţi  în  peninsulă.
               Riful  este  o  regiune  mun­    pele  şefului  rifan  Abd  el  Krim   Generalul   Navarro,   colonelul
            toasă pe ţărmul marocan al Medi-  pe  muntele  Arruit  şi  făcut  pri­  Araujo  şi  încă  câţiva  ofiţeri  tră-
            teranei,  locuit  de  o  seminţie  zonier  împreună  cu  generalul      buie  să  rămână  la  Melilla  pen­
            sălbatică de negrii.                Navarro şi toţi ofiţerii.           tru  a  compare  înaintea  Consi­
             Jn    Iulie   1921   garnizoana       A  trecut  de  atunci  un  an  şi   liului  de  anchetă  însărcinat  cu
            spaniolă  din  localitatea  Anual  jumătate  fără  să  se  audă  vre-o   elucidarea  condiţiilor,  în  cari
            a  fost  atacată  de  aceşti  briganzi   noutate dela nefericiţii prizonieri.  s’a  produs  dezastrul  spaniol  din
            şi  masacrată.  Guvernul  Spaniol      Deşi  în  vara  trecută  un  cti-   Rif, în 1921.
            a  trimis  în  ajutorul  celor  ata­  rajios  ziarist  spaniol  Luis  de   6SŞ29(5SSa9(5?5Ş$t9(5^^
            caţi  sub  comanda  generalului     Oteyza,    directorul   jurnalului              Plugul
            Navarro.  După  vre-o  două  luni   „Libertad“  s’a  aventurat  singur
                                                                                      Originea plugului cade în vremu­
            de  rătăcire,  întreg  acest  deta­  până  în  capitala  faimosului  Abd   rile  foarte  vechi  ale  trecutului.  La
            şament  a  fost  suprins  de  tru­  el Krim, pentru a afla de soarta    început  se  mulţumia  omul  primitiv
                                                                                    cu  plantele  aşa  cum  le  afla  gata
                                                                                    în  natură.  Ma  târziu  pentruca  să
                                                                                    dea  anumitor  plante  o-putere,  de
                                                                                    creştere  mai  mare  sgăria  pământul
                                                                                    în  jurul  lor  cu  o  unealta  de  lemn
                                                                                    şi  stârpea  buruienile  nefolositoare.
                                                                                    Din aceasta unealtă sa desvoltat mai
                                                                                    târziu  plugul,  alcătuit  din  crăngi
                                                                                    groase  şi  strâmbe  de  lemn,  cu  care
                                                                                    scormoniau  pământul  pentru  ca  să
                                                                                    cultive  anumite  plante  pe  întindere
                                                                                    mai  mare.  Din  această  combinaţie
                                                                                    de  crăngi  strâmbe  dela  natură  s’a
                                                                                    desvoltat  plugul,  care  a  trecut  prin
                                                                                    multe prefaceri până la perfecţiunea
                                                                                    lui de astăzi.
                                                                                       La  toate  popoarele  vechi  plugul
                                                                                    avea  un  caracter  de  sfinţenie.  Po­
                                                                                    poarele  arice  considerau  plugul  de
                                                                                    origine  dumnezeiască.  Egiptenii  ţi­
                                                                                    neau plugul un dar dela zeul Osiris,
                                                                                    Grecii  dela  zeul  Tryptobemos.  Ro­
                Prizonierii spanioli eliberaţi din captivitatea africană. In mijloc e generalul Navarro,   manii  considerau  batjocorirea  plu­
                                   iar la stânga lui colonelul Araujo.              gului ca o blasfemie la adresa zeilor.
            prinzionerilor,  totuşi  nu  li  s’a  zonieri, pentru a fi repatriaţi în   Nu  putea  fi  amanetat  sau  vândut,
                                                                                    iar  cel  ce  fura  un  plug  era  supus
            putut  da  nici  un  ajutor,  pentru   portul Melilla.
                                                                                    celor  mai  grele  pedepse.  Inventarea
            că  şeful  rifan  nu  voia  să  ştie   Multe  din  rudeniile  prizoni­  plugului  se  datora  Romanilor,  de
            nimic de eliberarea lor.            erilor  au  plecat  pe  ţărmurul  fapt  însă  folosul  lui  l’au  cunoscut
               In  sfârşit  după  mai  multe  african,  pentru  a-şi  primi  pe  ai   şi Egiptienii cei vechi. Romanii l’au
            tergiversări  s’a  ajuns  la  învoiala  lor,  dela  ^cari  nu  mai  aveau   perfecţionat  întărindu-1  cu  plăci  de
            ca  prizonierii  să  fie  puşi  în  li­  nici o ştire.                  aramă  şi  de  fier.  Tot  ei  au  fost  cei
                                                                                    dintâi cari înhămau la plug animale,
            bertate în schimbul unui răscum­       La  Melilla  mulţimea  care  a-  în locul sclavilor.
            părări  de  patru  milioane  de  ştepta  vapoarele  a  făcut  prizio-
            pezetas. ;                          nerilor o primire entuziastă.
               Aceasta  sumă  a  fost  dusă  la    Toate  ziarele  mari  spaniole
            Alhucemas  (port  la  ţărmurul      au  trimis  delegaţi  speciali,  cari
            Mediteranei)  de  vapoarele  „An­   au  umplut  săptămâni  dearândul
            tonio  Lopez“  şi  „Espana  5“      coloanele  lor  cu  istorisiri  şi  în-
            cari  au  primit  în  schimb  pe  terwiuri     asupra    dureroaselor
            bordul lor pe cei 350 de pri-       episoade ale captivităţii.                    'Un plugjprimitiv.
                Dacă  dorit!                                                                           CLUJ
                zaharical           e         „ M         E L I S S A                     “
                fine, cereţi                                                                           TELEFON
                                                                                                       6 48 şi 6 65
                Lloyd 1356   2-26
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13