Page 14 - 1923-06
P. 14
Pag. 102.-------------------——--------- C O S I N Z E A N A 25—IV. 19'2T
{
O antologie a poeţilor situaţie foarte rea din cauza lipsei de
români noui. lucru din Italia.
Contractul va fi în curând întărit de
Dl Keresztury Sândor a făcut un guvernul rus şi italian, cu obligaţia ca
mare serviciu poeziei noastre noui; uneltele agricole necesare coloniştilor sâ
fie puse la dispoziţie de Uniunea meta
traducând bucăţi alese din scrisul lurgică italiană.
celor mai de seamă poeţi români *
de azi. Am dori din toată inima, Premii literare. Dl Ioan Baciu, preot
ca traducerile sale splendid redate penzionat din Lugoj oferă un premiu de
10U0 de lei pentru cele mai bune piese
în limba maghiară, să găsească a- teatrale poporale, care vor apărea în „Bi
precieri juste în publicul maghiar, blioteca amatorilor de teatru“ şi „Biblio
curuia i se adresează antologia sa. teca teatrală pentru copii“. Condiţiile se
comunică din partea editorului.
♦
Războiu şi civilizaţie. O poveste cu ace. Un domn, Ferdi-
Dl 1. C Delaturda, într’un volum nand Kunzelmann, scria după revoluţia
din 1919 într’un ziar din Braga următoa
de peste 300 de pagini se ocupă rea „nostimadă“, care nu este numai o
cu cele mai variate probleme ale „nostimadă“, cititorule, dacă vrei să gân
zilelor de astăzi, fixând într’un stil deşti mai adânc:
„Cu doi ani înainte de războiu am avut
uşor filosofia diferitelor chestiuni rdată, eu şi doi prietini veseli, ideia bi
de civilizaţie. Canea sa tratează în D-l dr. Corneliii Gancevici, conducătorul zară de a intra in cartierul „Tiergarten“
sanatoriului de tuberculoşi de la Bârnova
patru capitole „principiul răului“, jud. laşi, a descoperit un aparat Pneo- din Berlin, într’unadin prăvăliile strălu
în alte patru „Evreii“, şapte capi motorax pentru vindecarea tuberculozei. citoare ale unui atelier de modă, ca să
tole de „aspecte contimporane“, în Cu el injectează azot între pleură şi cumpărăm pentru zece pfenici ace de gă
mălie. Doamna cea tânără de după tej
trei capitole’ „puterea credinţei“ şi plămânii bolnavului, care se vindecă in ghea, cu frizura în forma turnului, — un
scurt timp.
în şase capitole „sufletul umanităţii“. Mulţi bolnavi, cari au venit grav bol păr galben deschis — după ce se apro
Preţul cărţii e 70 lei şi se găseşte navi aci, ne afirmă că au fost complect piase puţin de noi cu faţa solemnă, care
la „Ardealul“ din Cluj. vindecaţi. Ei singuri spun cum au fost ne spunea că se dimite să pertracteze cu
aduşi cu targa în sanatoriu, şi au eşit noi, vorbindu-ne într’un ton, căruia pe
însănătoşiţi şi curarisiţi radical în urma lângă toată osteneala dată de manicură
constatărilor prin examenul radiografie şi de a-i prelucra mânile, nu i se putea de-
al sputei. nega mirosul provenienţei; Ackestrasse—
* doamna, zic, îşi luă poza unei regine,
Un român descopere o nouă stea. atinse în orgoliul ei, a unei regine, jucate
Glume. Observatorul astronomic englez comunică de o actriţă de teatru de mahala, când
Agenţiei Reuter: ¡-am comunicat dorinţa noastră de a cum
„Dela profesorul Stramdreen, directorul păra ace de gămălie şi nu ne spuse cu
Nu mai sunt copii. Georgel staţiunei centrale pentru telegrame astro un gest scurt al mânii spre uşe, altceva,
scrie foarte atent la mescioara lui. nomice, a sosit o telegramă că astrono decât : „N’avem aşa ceva, mă rog!“
„Cu asta ne-a dat drumul, iar noi am
Tatăl său văzându-1 atât de adân mul român Ziviriel a descoperit o nouă plecat râzând în calea noastră, râzând şi
stea de mărimea I.
cit în studii, îl întreabă cu curio- Descoperirea e de mare însemnătate. satisfăcuţi, fiindcă rezultatul aventurei
sitate: Stele noi de mărimea I-a sunt foarte rari. noastre a fost întocmai după cum îl pre
— Ce studiezi acolo Georgel ? Iţi In ultimii 2000 ani erau cca 20. Se crede vestisem şi aşteptaserăm noi.
„Opt zile mai târziu am repetat aceeaş
faci lecţia? că ele provin dintr’o conflagraţie incal glumă in Paris, intr’una din prăvăliile
culabilă în spaţiul universului, care pro
— Nu tată, răspunse grav micul babil e rezultatul unei ciocniri între doi cele mai frumoase şi mai de seamă din
savant, îmi scriu memoriile. sori stinşi. apropierea Operei celei mari. Şi aici am
— Bine, dar astea se scriu la Noua stea se fixează în calea Lactee, fost trei inşi şi am fost îndată primiţi din
partea unui stol întreg de domnişoare,
bătrâneţe. pe un punct situat la o depărtare de 62°
dela polul Nord sub constelaţia Lebăda. cari ne întrebară cu surâsul acela al pa-
— Pană atunci le uit, explică Această descoperire nu poate decât să risiancelor, ce pare o rază de soare, după
pofta inimei noastre. Nici una din ele nu
Georgel aferat şi continuă să-şi ne bucure fiind românească. se simţi atinsă, nici nu făcu o faţă po
eternizeze numele întorcând spa * somorită, când auzi câ nu vrem să cum
tele nepriceputului său părinte. Descoperire în Palestina. In Palestina părăm nici pălărie, nici shawl, nici flori
* au fost reluate săpăturile întrerupte câtva de mătase, nici chiar un evantai, ci numai
timp.
ace de gămălie.
Consolarea îmbogăţitului de Sir Herbert Samuel a făcut cunoscut la Ne-au condus îndată la o masă, care
război. Cunoşti ce a mai nouă adunarea din urmă a societăţii arheolo ascundea in sine adevărate armate întregi
gice palestiniene, că s’a găsit un mare
dispoziţie, a viitoarei legislaţii? candelabru de aur cu şapte braţe. Iar pe de ace in dulapurile şi sertarele sale de
sticlă, ace de toate felurile şi de toate
E vorba, că statul să ia 80% din locul vechiului oraş Ascalan, fâcându-se formele — nici odată nu ne-am fi putut
averea îmbogăţiţilor de război. săpături s’a găsit la o adâncime de 30 închipui în simplitatea minţii noastre băr
— N’am nici o grijă, răspunde metri urmele unei culturi de cel puţin 30 băteşti că ar fi cu putinţă să variezi atât
de veacuri.
îmbogăţitul, nepotul meu Ionel a Cercetările sunt in curs şi se speră să de mult şi cu atâta succes tema atât de
simplă, ac de gămălie. Am petrecut o ju
luat-o înaintea statului. se descopere noi pagini de istorie necu mătate de oră nespus de veselă, căutân-
noscută de noi, graţie unei noi comisii du-ne cu ajutorul şi conduşi de domni
* energice ce conduce lucrările. şoarele de după tejghea, o colecţie în
Un călător se plânge conducto * treagă de ace de gămălie din cutiile şi
rului de tren, de lipsa de comodi Colonişti Italieni în Rusia. Ziarul ita farfurioarele puse înaintea noastră. La
tate în trenurile de astăzi. lian „H Mondo“ anunţă că reprezentanţii urma-urmelor am cumpărat de vre-o 2—3
agricultorilor şi industriaşilor italieni au
franci — dar cumpărătura aceasta ridicol
— „Domnule, — răspunse tan- încheiat cu guvernul sovietic un contract de mică n’a fost privită din partea vân
credistul cu un aer de bonomie, pentru inchirierea a 100.000 ha. de pă zătoarelor cu ochi răutăcioşi, ci am fost
loc este berechet, numai călători mânt în regiunea Donului. serviţi ca şi când am fi cumpărat cine
Acest teritoriu va fi populat cu 50.000
ştie ce lucru de preţ, ba — ce e mai
sunt prea mulţi“. de ţărani colonişti italieni, cari sunt într’o mult — ne-au predat acele împachetate
