Page 3 - 1923-06
P. 3

25—IV. 1923 ------------------------------  ----------- C  O  S  I  N  Z  A  E  N  Á    - - - - -  ...... ............ ............ ' " Pag. 91

       tru  diferite  lucruri.  Nu  tot  natul   prinde,  soro,  că  nobilul  ei  geniu  nu   toarea  muncă  şcolară  măestrul  se
       poate  fi  filosof.  Dacă  spiritul  tău  e   s’a dedicat totdeauna filosofiei.“  distrează  scobind  cu  dalta  cine  ştie
       născut  spre  elevaţii,  la  cari  savanţii   De  prisos  să  mai  continuăm  ci­  ce  instrumente  de  artă,  cari  vor
       îşi  urcă  speculaţiile  —  al  meu  abia   taţiile.  Am  putea  combina  din  ele   forma poate gloria viitorilor virtuoşi.
       poate  umbla  pe  pământ  restrângân-   volume  întregi  aratând  civilizaţia   Peretele  este  frumos  decorat  cu
       du-se  la  grijile  mărunte.  Să  nu  în­  falsă, cultura superficială.  vioare  lucrate  de  dânsul.  Spuneau
       vinuim  cerul  pentru  rânduelile  lui                                  violiniştii  de  meserie  din  localitate,
       juste,  ci  să  ascultăm  de  îndemnul   Cultura  adevărată  isvoreşte  din   al  căror  furnisor  este,  că  meşterul
       instinctelor noastre. Tu rămâi în re­  sentimente  curate  şi  numai  se  în­  Chitta  are  un  deosebit  talent  în  lu­
       giunile  înalte  ale  filosofiei,  în  timp   tăreşte prin cultura minţii, prin ştiinţa   crarea  vioarelor,  cărora  ştie  să  le
       ce  spiritul  meu,  ţinându-se  pe  jos,   de  carte,  prin  anii  de  şcoală,  pre­  dea  o  formă  artistică  şi  să  le  in­
       va  gusta  farmecul  pământesc  al  că­  cum  pomul  se  nobilitează  prin  al­  spire  —  par’că  —  un  sunet  de  o
       sătoriei.  Astfel,  în  pornirile  noastre,   toire, curăţire şi alte lucrări de „cul­  rezonanţă duioasă.
       de  sens  contrar,  noi  amândouă  vom   tură“.  Dacă  isvorul  de  sentimente   Cât  despre  dânsul,  îmi  spunea,
       imita  pe  mama;  tu  ca  suflet  şi  ten­  şi  idei  al  omului  —  este  tulbure   dându-mi  unele  explicaţiuni  în  ma-
       dinţă;  eu  ca  simţ  şi  plăcere;  tu  ca   dela  origine,  toată  civilizaţia  ulte­  nuarea daltei:
       produs  spiritual  şi  lumină;  cu  ca   rioară  va  fi  numai  un  strat  de  spo­  —  „Am  să  mor  şi  duc  cu  mine
       materie.                            ială superficială, care se va destrăma   în groapă arta acestei meserii“.
                                           la cel dintâi vânt ploios de toamnă.  Intr’adevăr,  destoinicul  măestru
         Armanda: — Când vrei să imitezi
       pe  cineva,  trebue  să-i  imitezi  cali­  Nu  ne  putem  entusiasma  de  cul­  dela  Bistriţa  este  —  cred  —  primul
       tăţile  bune.  Nu  o  poţi,  soro,  lua  de   tura  aceasta.  Nu  o  reclamăm.  In  lo­  român  care  a  îmbrăţişat  cu  atâta
       model pentru a tuşi şi a scuipa ca ea.  cul  ei  preferim  de  o  mie  de  ori   căldură  atractivă  meseria  de  lucră­
         Henrieta: — Dar tu nu ai fi ceeace  viaţa  simplă,  luminată  de  mintea   tor  de  vioare.  Atelierul  acela  ori­
       te  mândreşti,  dacă  mama  ar  fi  avut  sănătoasă  şi  bunul  simţ  nealterat   cât  de  modest,  este  un  indiciu  de
       numai  calităţi  frumoase.  Si  bine-ţi  de rafinăria socială.          bogăţia  însuşirilor,  cari  zac  neex­
                                                                               ploatate în firea poporului nostru.
                                                                                 O  încurajare  din  partea  oficiali­
                                                                               tăţii  ar  porni  un  curent  favorabil  în
                                                                               direcţia  acestei  frumoase  îndelet­
                               Iuliu Chitta                                    niciri  şi  ar  creia  un  nou  isvor  de
                                                                               bogăţie  naţională,  prin  întemeierea
                             Un destoinic măestru de vioare
                                                                               de  mici  ateliere  industriale  în  a-
                                                                               cest gen.
         întâmplarea a făcut, să întâlnesc nobil de îndrumător în câmpul cul-
                                                                                 Dar  au  miniştrii  noştri  vreme  să
       într’o călătorie în oraşul săsesc Bi- turii noastre naţionale,          se  ocupe  cu  astfel  de  lucruri,  când
       striţa, de pe malul Bistriţei-române Şcoala românească a avut în acest
       pe harnicul institutor d. Iuliu Chitt*y' modest şi sârguincios fiu al nea-   în  Dealul  Metropoliei  şi  pe  stră­
       care în decurs de câteva decenii    mului unul dintre stâlpii ei cei mai  zile Capitalei se joacă cel mai odios
                                                                               film,  înregistrat  de  istoria  noastră
       şi-a îndeplinit cu prisosinţă rolul   rezistenţi. Deşi a trecut astăzi de  politică?
                                                   frumoasa  vârstă  de  60  de
                                                   ani,  d.  Chitta  n’a  părăsit   încurajarea  i-o  face  tot  instinc­
                                                   încă  catedra,  ci  cu  persis­  tul  lui  de  artist,  secundat  de  vor­
                                                   tenţă,  care-i  face  onoare   bele  domoale  şi  cuminţi  ale  unei
                                                   îndurând  dificultăţile  unei   soţii credincioase, o femee frumoasă
                                                   vârste,  înaintate  îşi  păs­  şi  luminată  ca  chipul  albit  al  Car­
                                                   trează  locul  de  luminător   men  Sylvei.  Într’o  altă  ţară  un  ast­
                                                   al tânărelor noastre vlăstare,   fel  de  talent  şi-ar  fi  câştigat  de
                                                   tocmai  într’o  epocă,  când   mult  admiratori  în  toate  straturile
                                                   avem  mai  multă  lipsă  de   societăţii  şi  modestul  atelier  din
                                                   astfel de elemente.         bucătărie  s’ar  fi  transformat  într’o
                                                     Dar  ce  m’a  mirat  îndeo­  vastă  fabrică  de  vioare,  care  să
                                                   sebi  în  activitatea  acestui   înalţe în cinste industria noastră na­
                                                   bătrân  vioiu,  sănătos  şi.ve­  ţională.  Şi  ar  fi  dureros,  să  se  rea­
                                                   sel,  a  fost  destoinicia,  cu   lizeze  bănuiala  inâestrului,  că  o
                                                   care  mănueşte  dalta,  pen­  să  îngroape  cu  dânsul  talentul  lui
                                                   tru  a  scobi  vioare  de  tot   atât  de  rar  în  mijlocul  poporului
                                                   felul  din  preţiosul  lemn  de   nostru  şi  cu  toate  acestea  atât  de
                                                   rezonanţă.  Intr’un  atelier,   apreciat.                St.
                                                   care-i  ocupă  jumătate  bu­
                                                   cătăria  din  locuinţa  sa  mo­
                                                   destă  dela  marginea  ora­
                                                   şului  se  găseşte  instalată
                                                   o  masă  de  strung,  la  care
                                                   harnicul  măestru  dibueşte
                                                   pe  îndelete  cu  dalta  la  ori-
                                                   ginalulşi distractivul lui meş­
                                                   teşug.  Ceasuri  întregi  —  de
          Maestrul de vioare Chitta, în atelierul său. recreaţie — după obosi-
   1   2   3   4   5   6   7   8