Page 4 - 1923-06
P. 4

Pag. 92        ....................... ......... ..........  C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A  ----------------------------- 25—IV 1923

                                                                                    lat  din  Hidrogen  un  nou  gaz  tot
                        Alchimia modernă                                            cu  proprietăţile  de  element.  Se  în­
                                                                                    ţelege  şi  acest  nou  element,  numai
                                 de Augustin Maior, prof. univ.                     în  cantităţi  infime  s’a  putut  afla
                                                                                    de-ocamdată.
                                                                                      Un  ideal  al  alchimiştilor  a  fost
              Veţi  ii  cetit  adesea  ori,  despre  raze,  raze  cari  treceau  şi  străbăteau
            faimoşii alchimişti ai timpurilor tre­  corpurile  opace.  Cercetările  precise   dară realizat.
            cute.  Aceşti  domni  pretindeau  a  fi  au  dat  rezultatul,  că  cauza  acestor   Dar  ştiinţa,  nu  s’a  oprit  la  acest
            în  posesiunea  miraculoasei  arte  de   raze  este  un  element  nou:  Poloniu,   singur  rezultat,  de  a  transforma,  în
            a  transforma  metale  mai  simple  în   iar  mai  târziu  s’a  aflat  un  alt  ele­  mod  artificial  un  element  în  unul
            metale  nobile,  bunăoară  de  a  pro­  ment,  tot  emitator  de  astfel  de  raze,   altul.
            duce  aur  din  mercuriu.  O  lume  în­  anume:  Rodiu.  Cercetările  ştiinţei   Ştiri mai noi, venite din America,
            treagă  încerca  să  afle  acest  mister  ne-au desvăluit multe proprietăţi cu­  ne  confirmă  o  transformare  noauâ
            al  lor,  dar  aşa  se  vede  că  Domnii   rioase  ale  acestor  elemente:  Poloniu   şi mai curoasă.
            alchimişti  nu  erau  dispuşi  să-şi  dea  şi  Rodiu,  proprietăţi  interesante,  şi   In  decursul  unor  esperimente  fă­
            în vileag pretinsul „secret“ al lor.  de  mare  interes  pentru  întreaga   cute  în  laboratoarele  universităţii
              Din  încercările  alchimiştilor,  de  a  ştiinţă,  asupra  cărora  însă  astăzi  nu   din  Chicago,  Domnii  G.  Wendt  şi
            produce  metale  nobile,  din  metalele  putem  insista.  S’au  aflat  mai  târziu   C.  E.  Iron  au  transformat  un  ele­
            mai  „democrate“  s’a  aflat  însă  şi   mai  multe  elemente  de  acest  fel,   ment „ Tungstenul“ în elementul He­
            ştiinţa cu un anumit succes.        numite şi elemente„ radioactive *.  liu,  în  acel  element,  despre  care am
                                                                            1
              Idealul  alchimist  tot  ideal  a  ră­  Dar  lucrul  curios  acuma  vine,   văzut,  că  şi  „Emanaţiunea“  de  Ra-
            mas,  dar  atâta  au  lucrat,  şi  au  în­  anume  că  elementele  radioactive  nu   diu  se  transformă  în  el.  Aceşti  sa­
            cercat  în  laboratoriile  lor,’încât  de­  sunt  stabile,  ci  se  transformă  cu   vanţi americani, s’au folosit, de nişte
            şi  nu  şi-au  aflat  ţinta,  —  totuşi  au   timpui  în  alte  elemente,  şi  se  trans­  fire  extrem  de  fine,  fabricate  din
            dat  de  combinaţiuni  noi  chimice,  formă  de  sine,  fără  nici  o  ingerinţă   elementul  „lungsten“,  şi  lăsând  să
            ba  au  şi  aflat  câteva  elemente  noi.  externă.                     treacă  prin  acest  fir  foarte  subţite,
            Ca  să  nu  amintesc  numai  un  caz,   Scrutările  moderne,  au  arătat  că   neşte descărcări formidabile de elec­
            alchimistul Bbttger, încercând în la­  Radiul  se  transformă  cu  timpul  în   tricitate,  au  aflat  ca  rezultat  şi  He­
            boratorul său, să afle secretul mira­  un  alt  element,  în  elementul  numit   liu,  va  să  zică,  din  Tungsten  au
            culos  de  a  produce  aur,  a  ajuns  în   „.Emanaţiune  de  Rodiu“  in  formă   produs un nou element.
            fine  după  multă  trudă  sa  inventeze   de  gaz.  Dar  nici  aceasta  „Emana­  Ulterior  şi  aci,  idea  veche  alchi-
            „porcelanul“.  —  S’ar  putea  scrie  o  ţiune  de  rodiu“  care  are  toate  pro­  mistă,  a  învins.  Se  nu  ne  mirăm
            carte  constând  din  mai  multe  vo­  prietăţile  unui  element,  nu  rămâne   dară,  că  astăzi  mai  mulţi  savanţi,
            lume,  spre  a  arăta  cum  încercările   constant  acelaşi,  ci  se  transformă   în libera lor fantazie ştiinţifică, şi-âu
            infructoase  ale  alchimiştilor,  au  dat  în  un  alt  element,  cunoscut  mai  de   pus  intrebarea,  intrebare  care  şi-au
            rezultate utile ştiinţei şi industriei.  mult,  —  în  „Heliu“  care  iară  este   pus’o  şi  alchimiştii,  că  oare  nu  va
              Să  nu  ne  mirăm  dară,  că  mai   un  gaz,  în  condiţiile  normale,  şi   fi posibil, prin mijloace externe oare­
            târziu,  cu  evoluţia  vertiginoasă  a   care  a  fost  considerat  de  toată  lu­  care,  să  producem  din  un  alt  ele­
            ştiinţei  mai  noi  alchimiştii  cu  ten­  mea ştiinţifică ca un element.  ment şi aur?
            dinţele  lor  de  a  produce  aur,  au   Cercetările,  dară,  asupra  elemen­  Până  acum  numai  în  cantităţi
            ajuns  în  discredit,  ba  au  fost  şi   telor  radioactive,  ne-au  arăta/,  că   minimale,  se  pot  produce  aceste
            batjocoriţi.                        aceste  elemente  se  transformă  în   elemente noi. Un vast câmp de cer­
              Dar  din  filozofia  şi  concepţiile   altele,  de  sine,  şi  fără  nici  o  inge­  cetări  se  desfăşoară  înaintea  savan­
            alchimiste,  a  rămas  totuşi  un  sim-   rinţă străină. Nestrâmutatea elemen­  tului  dotat  cu  laboratorii  înzestrate.
            bure  bun.  Alchimiştii  se  bazeau  pe   telor  a  fost  dară  dovedită,  —  şi  în   Viitorul are multe surprize încă.
            ideea  că  un  element  poate  fi  trans­  alte  cazuri  —,  ideea  fundamentală   Dar  şi  ideia  alchimistă  a  învins,
            format în un alt element.           a  alchimiştilor,  că  elementele  nu   se  înţălege  subt  altă  formă,  şi  nu
              Astăzi,  ştiinţa  modernă,  cu  verti-  sunt  permanente,  a  fost  —  ulterior   aşa cum ei fantazau.
            ginoasa-i dezvoltare, cu metodele ei   strălucit confirmată.
            precise  de  investigaţie,  fie  acelea   Dar  spuneam  adineaori,  că  alchi­
            esperimentale,  —  fie  teoretice,  a   miştii  cei  vechi,  aveau  îndrăzneală
            ajuns  la  rezultatul,  că  materia  nu   de  a  afirma  că  elementele  se  pot
            rămâne  constantă,  ca  elementele  transforma  în  altele  pe  cale  artifi­
            chimice ■— despre cari învăţăm noi   cială,  deşi  ei  nu  au  ajuns  la  nici
            în  şcoli,  că  ar  fi  permanente,  ne-   un  ruzuitat.  Dar,  iată,  ştiinţa  mo­
            schimbăcioase,  —  că  aceste  ele­  dernă,  în  cei  de  pe  urmă  doi  ani,
            mente  să  transformă  şi  ele,  şi  că   a  ajuns  la  acest  rezultat  miraculos,
            din  un  element  oare  care,  cu  tim­  a  transformat  în  mod  artificial  un
            pul,  se  face,  se  produce  un  alt  element  dat,  în  un  altul,  fireşte
            element.                            numai în cantităţi foarte minimale.
              Ştiinţa  a  ajuns  la  acest  rezultat   Savantul  englez  Rutherford,  prin
            surprinzător,  investigând  proprietă­  u:i  metod  foarte  ingenios,  metod
            ţile Rodiului.                      care  aci,  deocamdată,  nu  poate  fi
              Savantul francez Becquerel şi mai   descris,  a  început  a  bombarda  mo-
            târziu  soţii  Curie  au  aflat  în  decur­  leculele  şi  atomele  elementului,  în
            sul  cercetărilor  lor,  neşte  materii,  formă  de  gaz,  a  Hidrogenului,  şi
            cari  emiteau  permanent  un  fel  de  după bombardamentul acesta, a af-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9