Page 7 - 1923-06
P. 7

25—IV 1923.                              C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    -                         Pag. 95


              Centenarul naşterii lui Ernest Renan                           în  Fenicia  tocmai  în  vremea  când
                                                                             „Drusii“  (o  seminţie  de  pe  ver­
                                                                             santul  vestic  al  Libanului)  masa­
        La  28  Februarie  1923  s’au  îm­                                   crau  pe  creştini,  fapt,  care  însă  nu
      plinit  o  sută  de  ani  delà  naşterea                               l’a  înfricat,  ci  l’a  pasionat  mai  mult
      marelui scriitor francez Ernest Renan.                                 în cercetările lui ştiinţifice.
        Născut  la  Tréguer  (departamentul                                     In  drumul  acesta  prin  "Palestina
      Larron)  şi-a  început  studiile  în  mi­                              a  conceput  marea  lui  operă  „Viaţa
      cul  seminar  din  oraşul  său  natal.                                 lui  lsus“  care  l’a  făcut  renumit  în
      Tatăl  său,  căpitan  în  marina  co­                                  toată  lumea.  Publicarea  acestei  lu­
      mercială  a  murit  dintr’un  accident,                                crări  în  1863  a  fost  un  eveniment
      lăsându-1  în  vârstă  abia  de  5  ani,                               mondial.
      împreună  cu  un  frate  şi  o  soră  mai                                 Imediat  în  urmă  au  apărut  „Ori­
      mare  ca  dânsul.  Mamă-sa  ţinea  o                                   ginile  Creştinismului“,  „Apostolii
      prăvălie  cu  articole  de  băcănie  şi                                (în 1866) „Sfântul Paul“ (în 1869).
      mărunţişuri,  din  care  îşi  susţinea                                    In  acest  an  s’a  prezentat  şi  cole­
      familia.                                                               giului  electoral  ca  candidat  âl  opo­
        Tânărul  Ernest  era  o  fire  blândă                                ziţiei  liberale  în  departamentul  Sena
      şi  liniştită.  Niciodată  nu  se  ames­                               şi Marna. A fost însă bătut.
      teca  în  jocul  colegilor  săi,  cari  îi                                In 1872 în epoca de refacere mo­
      daseră porecla de „domnişoară“.                                        rală  după  răsboiul  cu  Germania  a
        Cetia  mult  şi  vara  se  ducea  să                                 scris:  „Reforma  intelectuală  şi  mo­
      viseze  în  mănăstire.  Firea  lui  do-                                rală“,  despre  care  un  teoretician
      moală  l’a  indicat  pentru  cariera  de                               al Monarchiei catolice, Charles Maur-
      preot.                                                                 ras  a  spus,  că  este  una  din  căr­
        Plecat  din  oraşul  său  natal  la            Renan                  ţile sale favorite.
      vârsta  de  15  ani,  a  întrat  în  semi­  la vârsta de 41 de ani,* dupăce a   In  1876  a  publicat  „Dialoguri  fi­
      narul  Saint-Nicolas  din  Chardonnet   publicat monumentala sa carte:   losofice“.  Alte  trei  opere  de  seamă
      pentru  a-şi  continua  studiile.  Con­        Viaţa lui Isus.          „Antecrist“,  „Biserica  Creştină“  şi
      ducătorul  acestui  seminar  era  dis­                                  „Marc  Aureliu“  au  încheiat  istoria
      tinsul  preot  Dupanloup,  care  se   un  fotoliu  în  urma  studiului  asupra   creştinismului în raport cu imperiul.
      străduia  să  atragă  în  şcoala  sa   „Istoriei generale a limbilor semite.“   Cătră  sfârşitul  vieţii  Renan  a  dat
      elita  celor  mai  mari  nume  ale  Tot  atunci  marea  revistă  „La  re­  la  iveală  „Amintiri  din  copilărie  şi
      Franţei. A  fost o  favoare deosebită,  vue  des  deux  mondes“  şi  coti­  din  tinereţe“  şi  „Istoria  poporului
      făcută  umilului  Breton,  de  a  fi  fost  dianul  „le  Journal  des  Débats“  l’au   lui Israil“.
      primit că bursier în acest seminar.  înscris  printre  colaboratorii  lor.  In   A  murit  la  2  Octomvrie  1892  în
        Superiorul seminarului, văzâd ca­  acest  timp  Renan  s’a  căsătorit  cu  vârstă  de  70  de  ani  dupăce  „ex­
      lităţile  alese  ale  elevului  său  l’a  nepoata  pictorului  olandez  Ary  perienţa  vieţii  i-a  fost  foarte  dulce“
      trecut  ca  repetitor  în  colegiul  Sta­  Scheffer,  stabilindu-se  la  Paris  îm­  şi  dupăce  „puţini  oameni  au  fost
      nislas.  Mai  târziu  a  trecut  într’un  preună  cu  mamă-sa  şi  cu  sora  lui   mai  fericiţi  pe  pământ  ca  dânsul“
      pension  laic,  unde  şi-a  luat  gra­  Henrietta.                     dupăcum scrie în „Amintirile“ sale.
      dele  universitare  până  la  licenţa  în   In 1860 a fost trimis în misiune                         ST.
      filosofie în 1847.
        In  timpul  acesta  pregătia  „Is­
      toria  limbilor  semitice“  în  1848
      prezentată  Academiei  de  inscripţii     Odisea unei scrisori
      şi  belearte.  Tot  atunci  a  rupt-o  cu
      biserica,  din  motive  de  credinţă.
      A  dorit  însă,  să  rămână  tot  preot   O  călătorie  interesantă  a  făcut   ciant  dela  poşta  engleză  a  pus  pe
      pentru curăţenia moravurilor sale.  o  scrisoare  adresată  de  un  prieten,   scrisoare  ştampila  cu  indicaţia:  Re­
        In  aceeaşi  epocă  a  scris,  sub  in-   părintelui  Alexandru  Lemenyi  din   tur to Sender, (înapoi trimiţătorului).
                                                                                După  şase  luni  de  călătorie  scri­
      fluinţa  prieteniei  sale  cu  filosoful   Măcicaşui-Lung, p. u. Chintău. Prin-   soarea  a  fost  predată  locului  de
      Marcellin  Berthelot  „Viitorul  Şti­  tr’o  întâmplare  oarecare  scrisoarea
      inţei“,  care  a  apărut  numai  aproape   ajunge  în  fericitul  oraş  Grenoble  origine.
      de moartea sa în 1890.              din Franţa.                           Conştienţiositatea  poştei  engleze
        Delà  1850—1860  Renan  a  cu­      Poştaşul  francez,  cum  a  văzut  pe   este  de  altcum  proverbială.  Urmă­
      noscut  fără  îndoială  cei  mai  fe­  ea  Chintau  a  cetit  Isingtau,  oraş  torul  caz  ne-o  dovedeşte  în  dea-
      riciţi  ani  de  viaţă.  In  epoca  aceasta   în  mijlocul  vastului  imperiu  al  soa­  juns:  La  poşta  din  Londra  soseşte  o
      obţinuse  un  loc  de  subbibliotecar   relui  şi  a  scris  cu  cerneală  roşie  scrisoare din Ungaria, a cărei adresă
      la biblioteca naţională.            Chine (China).                      era  scrisă  aşa:  Londo-n.  (Lond6
        Reputaţia  sa  ’  de  orientalist  şi   Scrisoarea  în  urma  acestei  noui   este  o  localitate  pe  pusta  Ungariei.
      ebreolog  începuse  să  se  afirme.   indicaţii  a  luat  drumul  orientului,   Lond6-n însemnează la Londo).
      Tesa  lui  de  doctorat  asupra  lui   a  trecut  prin  portul  Shanghai  dela   Poştaşul  ungur  a  trimis  scrisoa­
      „Averroès  şi  Averoisme“  i-a  ri­  ţărmul  oceanului  Pacific  şi  a  ajuns  rea  la  Londra  (Anglia).  Englezul
      dicat-o şi mai mult.               în Tsingtau.                         rafinat  a  observat  îndată,  că  ungu­
        La  32’  de  ani  Academia  de  ins­  Cum  adresatul  era  necunoscut  în   rul  s’a  grăbit.  A  răsfoit  cata­
      cripţii  şi  arte  frumoase  i-a  oferit  partea  locului,  conştienţiosul  ofi-  logul poştelor şi a retrimis seri-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12