Page 11 - 1923-07

Cuprinsul fcapitolelor anterioare: E. D. mocirlos al locurilor ridicate din mugetul de bou al profesorului
Malone, un tânăr redactor dela „Daily Ga- apă, abundenţa nutremântului, pe Challenger. Asistenţii au început
. zette“ cere mâna D-şoarei Gladyis Hun-
gerton. Aceasta, o fire romantică, îl refuză care îl găseau aici, şi în urmare să il previe, şi urlau înainte, în
pentru moment şi îi spune, că nu are să proporţiile gigantice ale trupurilor clipa, când ştiau că are să se pro­
se mărite decât după un om, care ar fi acestor animale. ducă. Băncile ocupate de studenţi
săvârşit fapte eroice, un Stanley, un Richard — De aici s’au născut, damelor duceau hangul, şi de câteori se de­
Burdon. Dacă vreodată Malone, va avea
nimbul unul om al faptelor mari... Redac­ şi domnilor — continuă el — acel schidea barba lui Challenger, încă
torul cere încă în seara acelei zile şefu­ înspăimântător neam de sauriani, înainte de a scoate un sunet -pro­
lui său d-nul Mc. Ardle să-i dee o însăr­ care ne îngrozesc privirile, şi când fesorul, o sută de voci ţipau „în­
cinare primejdioasă. Mc. Ardle îi propune îi vedem rigizi în ardeziadin Weal- trebare!“ şi altele o sută răspun­
să iee un interview zoologului Prof. Chal- deau pe acelaş ton „La ordine“,
lengler, cel mai brutal om din Londra şi den s’au Solenhofen, dar care din
care a mai spart capul câtorva ziarişti, norocire s’a stins cu mult înainte „Ruşine!“ Waldron, oricât era de
cari au încercat să-i ceară lămuriri asupra de apariţia pe planet al primului om. antrenat conferenţiar, a început să
unei misterioase călătorii a lui din Ame­ — Întrebare! urlă de pe platformă se încurce. Ezita, bâlbâia, se repeta
rica de sud. Malone îi cere în scris aceasta se încâlcea în mijlocul unei pro­
întrevedere. întorşi în camera de studiu a o voce.“-'-;
profesorului, acesta îi povesteşte lui Malone Dl Waldron ere urt om sever, de poziţii prea lungi, şi în urmă se
schiţa aventurilor lui celebre din America disciplină, cu un umor acru, după întoarse spre pricina necazului lui.
de sud: Pe când se întorcea din o expe­ cum a dat dovada şi cu tinărul cu — De fapt e un lucru intolera­
diţie ştiinţifică, în un sat de indigeni de cravata roşie, ceace făcea să fie un bil! strigă privind în capătul plat­
lângă Amazon a găsit cadavrul unui alb,
un pictor american: Maple White, mort lucru primejdios să’l întrerupi. Dar formei. Sunt silit să Vă rog, Dle
fără îndoială în urma trudelor prin care întreruperea aceasta era atât de profesor Challenger să încetaţi cu a-
a trecut. Asupra acestuia a găsit o carte absurdă, de nu a găsit nici o ri­ ceste întreruperi ignorante şi neculte.
de schiţe, care i-a arătat-o şi Iui Malone: postă. Cam aşa caută un Shakes- S’a produs mişcare în întreagă
schiţe după animale fantastice. Malone
crede că desenele sunt rodul frigurilor sau perian în faţa unei Baconian îndâr­ sala, studenţii extaziaţi de deliciul
a unei imagini bolnave. Profesorul îi dă jit, sau un astronom, care e contra­ de a vedea ’ certându-se pe înalţii
din biblioteca lui o carte. întorşi in camera zis de un fanatic al teoriei pămân­ lei ai Olimpului. Challenger îşi
de muncă alui Challengler, acesta îi po­ tului orizontal. O clipă tăcu, apoi ridică leneş din fotoliu trupul greoi.
vesteşte lui Malone că in cursul unei ex­
pediţii ştiinţifice, pe care a intreprins-o ridicând glasul, repetă răsplicat — Iar eú la rândul meu, trebue
înainte cu 2 ani In ţinutul Amazonului su­ vorbele: să vă rog dle Waldron, să încetaţi
perior, intr’un sat de indiani a găsit ca­ — Care înse erau stânse mult a risca afirmări, care nu sunt în
davrul unui pictor american, Maple White, înaintea venirei omului. concordanţă cu adevărul ştiinţific.
care venea din pădurile seculare. Asupra
nenorocitului pictor a găsit schiţe de ani­ — întrebare ! urlă de nou vocea. Cuvintele acestea au deslănţuit
male preistorice. Pornind pe urmele lui a Waldron privi uimit dealungul furtuna. „Ruşine! Ruşine!“ „1-a’l
descoperit un tărâm unde mai trăiesc ase­ şirului de profesori de pe platformă, de urechi,“ „Daţi-1 afară!“, „Daţi-1
menea animale. A reuşit să facă câteva până când îi căzură ochii asupra jos de pe platformă!“ se ridicau
fotografii, să împuşte chiar un pterodactil.
Aceste dovezi au fost însă nimicite într’un figurei lui Challenger, care stătea din generdul haos de râsete şi pro­
accident pe care l-a suferit pe când se în­ răzimat în speteaza fotoliului său, testări. Prezidentul se ridică în pi-
torcea spre casă. Aici nimenea nu-i crede cu ochii închişi şi pe faţă cu o ciore bălălănindu-şi amândouă mâ-
povestirea. II pofteşte pe Malone la o con­ erpresie veselă, ca şi când ar fi nile şi behăind mânios.
ferinţă, pe care o va ţine în aeeia sară profe­
sorul Waldron, şi unde va lua cuvântul şi râs în somn. — Părerile.... personale.... ‘pro­
Challenger. Waldron îşi ţine conferinţa. — Acum văd ! zice Waldron ri­ fesorului Challenger.... mai târziu!
(Urmare) dicând din umeri. — E prietenul erau piscurile solide în mijlocul
meu, profesorul Challenger. Şi în cetei de vorbe ce nu se puteau auzi.
Glumind în felul acesta — în mijlocul hohotului audienţei îşi Întrerupătorul aprobă din cap, zimbi,
hohotul asistenţei — cu studentul, urmă conferenţa, considerând cele îşi netezi barba şi se aşează de
care l-a întrerupt, conferenţiarul se spuse de o definitivă aranjare a nou în scaunul lui. Waldron, roşu
întoarse la descrierea lumei trecute, chestiunei, ne rămănându-i nimic şi mânios îşi urmă conferinţa. Ici,
la secarea mărilor, răsăritul prime­ mai mult de zis. colo, când făcea câte o afirmare ce
lor bănci de nisip, la viaţa trân­ Incidentul însă, era departe de a i se părea îndrăzeaţă, arunca câte
davă vâscoasă care se înteţea pe fi închis. Orice cărare urma confe­ o privire veninoasă spre adversarul
marginea lor; apoi au urmat lagu­ renţiarul prin pustietăţile trecutului lui, care părea că doarme adânc,
nele acoperite încetinel de o sub- vrând-nevrând ajungea să afirme de pe faţă cu acelaş zimbet larg, fericit.
ţine vegetaţie, tendinţa vieţuitoare­ nou că viaţa preistorică s’a stins de In fine se sfârşi confenrinţa — eu
lor din mare, de a trece pe terenul pe pământ, ceace producea imediat cred că s’a sfârşit fără vreme, în