Page 12 - 1923-07
P. 12

Pag 116                            - - - -   C  O  S  1N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - -  ----------------------------- 10—IV. 1923.
                                                                                        ’ c    .v*.   V-.*..-   •   \   .«’.‘.W   '  1  *   *■
            urma incidentalor care au turburat-o.   punct  dl  Waldron  rosti  ceva  în   neral:  „Coboara,  coboară,  iubito!*,
            Lanţul  argumentărilor  a  fost  între­  urechea prezidentului, care se ridică*  ceeace  a  zădărnicit  câteva  minute
            rupt  brutal,  şi  ascultătorii  nu  mai   pe  jumătate şi fcice ceva, foarte se­  cpntinuarea programului, în vremece
            aveau  răbdare  şi  aşteptau  noui  in­  ver,  către  cana  cu  apă  de  pe  masă).  prezidentul,  în  picioare,  şi  mişcân-
            cidente.  Waldron  se  aşeză  la  locul   Dar  să  fie  destul  despre acest lucru!  du-şi  amândouă  braţele,  ;părea  că
            lui,  şi  după  o  ţârâitură  inaudibilă   (Aplauze  unanime  şi  îndelung  re­ „.dirigează  orchestra.  Profesorul,  cu
            din  partea  prezidentului,  se  ridică  petate.)  Să  trecem  la  un  subiect  faţa  îmbujorată,  cu  nările  agitate,  şi
            profesorul  Callenger  şi  înaintă  spre  de  mai  mare  interes.  Care  a  fost  în   cu  barba  scălceată  era  ca  o  adevă­
            centrul  platformei.  In  interesul  zia­  special  punctul,  în  care  eu  —  un   rată  figură  de  sălbatec  înfuriat).
            rului,  pe  care  îl  servesc,  redau   cercetător independent — am fost ne­  Toţi  descoperitorii  mari  au  fost  în-
            vorbă de vorbă cele ce le-a spus.   voit  să  trag  la  îndoială  exactitatea  timpinaţi  cu  aceaşi  îndoială  şi  ne­
                                                conferenţiarului  nostru?  E  chestia  credinţă—  lucru-caracteristic  pen­
              —  Damelor  şi  domnilor,  începu
            în  mijlocul  deselor  întreruperi  din   existenţei  pe  pământ  până  în  zilele  tru  generaţiile  de  nebuni.  Când  i
            fundul  salei.  Vă  rog  să  mă  iertaţi   noastre  a  unor  anume  specii  de  se  prezintă  Iqcruri  mari,  vă  lipseşte
            că  în  alocuţiunea  mea  am  uitat   animale.                          intuiţia  şi  imaginaţia,  ere  v’ar  ajuta
            fără  voe  o  însemnată  parte  a  dvoa-   Nu  vă  vorbesc  despre  acest  su­  să  le  puteţi  înţelege.  Atâta  ştiţi,  să
             stre,  de  aceia  încep  de  nou:  Doa­  biect  ca  un  amator,  sau  un  confe­  aruncaţi  cu  noroi  asupra  oamenilor,
            mnelor,  domnilor  şi  copii!  (tumult  renţiar  popular,  ci  vă  vorbesc,  ca   care  şi-au  pus  în  joc  viaţa  ca  să
            în  cursul  căruia,  profesorul  rămase   unul  a  cărui  conştiinţă  ştiinţifică  îl   deschidă ştiinţelor noui terenuri. Voi
            cu  o  mână  în  aier,  aprobând  sim­  sileşte  să  rămâe  pururea  alăturea   persecutaţi  profeţii!  Galileo,  Darwin
            patie  din  capul  lui  enorm,  părând   de  faptele  adevărate,  —  atunci  când   şi eu.... (Aplauze îndelungate şi com­
            că  împarte  mulţimei  o  binecuvân­  vă  asigur,  că  dl  Waldron  e  în  o   plectă întrerupere a vorbirei).
            tare  archierească).  Am  fost  încre­  mare  greşală  dacă  crede,  că,  dupăce   Toate  aceste  le  transcriu  după
            dinţat  să  vă  prezint  o  propunere   Dsa  nu  a  avut  prilejul  să  vadă  un   notele  mele,  luate  în  grabă,  într’un
            de mulţumită către dl Waldron pen­  animal  aşanumit  preistoric,  aceste   moment, care nu-mi permitea să ob­
            tru  cuvântarea  foarte  pitorească  şi   animale  nici  nu  există.  Ele  sunt  de   serv  cu  deamănuntul  toate  elemen­
            plină  de  imaginaţie,  pe  care  "am   fapt  strămoşii  noştrii,  dupăcum  a   tele  haosului  Îa  care  s’a  redus  în­
            auzit-o  mai  înainte.  In  această  cu­  spus  dl  Waldron.  dar  ele  sunt,  dacă   treaga  adunare.  Zgomotul  a  devenit
            vântare  au  fost-  unele  puncte  pe   mă pot exprima aşa, strămoşii noştri   atât  de  mare  şi  ameninţător,  încât
            care  nu  Ie  pot  aproba,  şi  era  de  contemporani,  care  şi  azi  pot  fi  gă­  câteva  doamne  au  găsit,  indicat  să
            datoria  mea  să  le  arăt  pe  aceste,  siţi  cu  nealteratele  lor  caracteristice   bată într’o grabnică retragere. Domni
            atunci când ele v’au fost prezentate.   hidoase  şi  formidabile  —  în  cazul,   gravi  şi  respectabili  păreau  că  sunt
            Dar  cu  toate  aceste  dl  Waldron  şi-a  dacă  ai  energia  şi  curajul  să-i  cauţi   şi  ei  cuprinşi  de  duhul  războinic,
            îndeplinit  chemarea  bine,  conside­  în  locaşurile  lor.  Creaturile,  despre   care  a  pus  stăpânire  asupra  studen­
            rând  că  obiectul  lui  a  fost  să  ne  care  s’a  presupus  să  fie  jurasice,   ţilor,  şr  am  văzut  oameni  cu  bărbi
             dee  o  povestire  simplă  şi  intere­  monştrii, care ar fi în stare să zdro­  albe  ridicându-se  şi  ameninţând  cu
            santă  a  celor  ce  crede  dsa,  că  se  bească  şi  să  mănânce  pe  cele  mai   pumnii  pe  temerarul  profesor.  în­
            chiamă  istoria  planetului  nostru.   mari manufere ale noastre, — există   tregul  public,  numeros,  se  frământa
            Conferenţiarii  populari  în  genere  şi  azi.  (Strigăte  de  „Prostii“*  „Do­  şi vocifera ca o oală în clocot. Pro­
            sunt  uşor  de  urmat  în  povestirea  vedeşte!“  „De  unde  ştii?“,  „Între­  fesorul  înaintă  un  pas,  şi  îşi  ridică
            lor,  însă  dl  Waldron  (şi  aici  se  bare  !“)  Mă  întrebaţi,’  că  de  unde   amândouă  braţele.  Era  în  omul
            pleacă  înspre  conferenţiar)  mă  va  ştiu?  Ştiu  fiindcă  le-am  cercetat  tă­  acesta  ceva  atât  de  puternic  şi  au­
            ierta  dacă  spun,  că  aceşti  confe­  râmurile  lor.  Ştiu,  fiindcă  am  văzut  toritar,  încât  rând  pe  rând  au  amu­
            renţiari  în  mod  inevitabil  sunt  şi   unele  specimene.  (Aplauze,  zgomot,   ţit  aplauzele  şi  protestările  în  faţa
            superficiali  şi  înşelători,  dupăce  şi  o  voce:  Mincinosule  !“)  Sunt  eu   gestului  său  poruncitor  şi  a  ochilor
            sunt  nevoiţi  să  se  degradeze  la   un  mincinos?  (Aprobări  generale  şi   săi  severi.  Se  părea  că  vrea  să
            mica  înălţime  a  cunoştinţelor  unui   zgomotoase.) Am auzit bine, că mi-a   spună  un  lucru  hotărâtor.  Lumea
            auditor  ignorant.  (Aplauze  ironice).   zis  cineva  mincinos?  Rog  persoana,   s’a mulcomit, ca să-l audă.
            Conferenţiarii  populari  sunt  după   care  m’a  numit  mincinos  să  sa  ri­  —  Nu  mai  vreau  să  încerc  să
            firea  lor  parasitari.  (Gest  supărat  dice,  să-l  cunosc  şi  eu.  (O  voce:  vă  conving,  zise.  Nu  se  plăteşte.
            de protest din partea dlui Waldron.)   „Aici  e  Domnule!“  şi  din  mijlocul   Adevărul  rămâne  pururea  adevăr,
             Ei  exploatează  în  favorul  reputaţiei   studenţilor  a  fost  ridicată  peste  ca­  şi  nu  poate  fi  alterat  de  protestările
             lor,  munca  săvârşită  de  fraţii  lor  petele  lor  o  persoană  inofensivă,  cu   unui  număr  oarecare  de  tineri  ne­
            harnici  şi  necunoscuţi.  Cel  mai  mic  ochelari  pe  nas,  care  se  zbătea  să   bunatici — şi de cele — trebue să o
            fapt  nou  obţinut  în  laborator,  o  scape  din  mânile  farsorilor.)  Dta  ai   adaug, cred — ale seniorilor, totatât
            cărămidă  nouă  zidită  în  templul  îndrăznit  să  mă  numeşti  mincinos?  de nebunatici. Afirm, că am deschis
            ştiinţei,  cumpeneşte  mai  mult  decât  („Nu,  domnule  nu  !“  se  scuză  acu­  un  nou  câmp  de  cercetare  ştiinţi­
            oricare  espunere’  de  mână  a  doua  zatul  şi  dispăru  în  mulţime  ca  o  fică.  D-voastră  o  trageţi  aceasta  la
            care  te  face  să  petreci  un  ceas  plă­  marionetă.)  Dacă  cineva  dintre  DV.  îndoială.  (Aprobări).  Ei  bine,  sunt
            cut,  fără  să  lase  în  urma  sa  vre-un   îndrăzneşte  să  tragă  la îndoială  vor­  gata  să  vă  dovedesc.  Sunteţi  gata
            rezultat folositor. Fac aceste reflecţii  bele  mele  m’aş  bucura  dacă  aş  pu­  D-voastră  să  încredinţaţi  pe  unul
            fără  încunjur,  departe  de  gândul   tea  schimba  cu  el  câteva  cuvinte,  sau  mai  mulţi  domni  din  sânul
            să-l  supăr  prin  ele  în  special  pe  după  conferinţă.  ((Mincinos!)  Cine   D-voastre  care  să  plece  la  locul
             dl  Waldron,  dar  cu  scopul  să  vă  a zis-o? De nou a fost ridicat sus în   ce-1  voi  indica,  şi  acolo,  în  numele
            previn  de  a  vă  pierde  noţiunea   aer  omul  inofensiv  de  mai  înainte   D voastre să constate adevărul vor­
            proporţiunilor  şi  de  a  confunda  pe   zbătându-se   cu   desperare).   De   belor mele?
            acolitul cu marele preot. (La acest  mă cobor între voi............  (cor ge-  Dl Summerlee, veteranul profesor
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16