Page 13 - 1923-07
P. 13
10—lV. 1923----------------------------- - - - - - - - - - - C O S I N Z f c A N A - - .................■........................ Rag.117
de anatomie comparativă, se ridică tul pe care îl va face D-sa la tim menit dus de curentul de oameni
din şirurile multimei: un om înalt, pul său. Nu vreau să ascund înain care se înghesuia inspre uşe,
uscăţiv, acru, cu aspectul sever al tea D-v., că expediţia e îngreunată cu mintea fascinată de proiectul
unui teolog. El ar fi dorit, zise, să cu greutăţi şi cu primejdii. DI Sum mare şi nou, care mi s’a pus în faţă
întrebe pe profesorul Challenger, merlee va avea nevoe de un tova atât de fără de veste. Când am iz
dacă oare rezultatele la care a fă răş mai tânăr. Dacă este între Dv. butit să ies la aier, o clipă am vă
cut aluziune în observările sale, le-a vrun domn, care se anunţă de zut pe trotuar o ceată de studenţi,
obţinut în cursul călătoriei sale, pe bună voe... care râdeau cu hohot, şi un braţ
care a făcut-o înainte cu doi ani Iată cum se produce criza în ca care agita o umbrelă grea, o ridica
în regiunea izvoarelor Amazonului. riera şi viaţa unui om. îmi puteam şi o izbea în ceata de tineri. Apoi,
Profesorul Challenger a răspuns eu oare imagina, atunci când am în mijlocul unei învălmăşeli de ap
afirmativ. intrat în sala aceasta, că păşeam lauze şi batjocură, porni de pe te
¡¡¡[Dl Summelee a dorit să ştie cum pe calea care avea să mă ducă la rasă brougham-ul electric a Profe
se face,- că profesorul Challenger o aventură mai sălbatică decât aş sorului Challenger, iar eu m’-am
afirmă, că a făcut noui descoperiri fi putut visa vre-odată? Dar Gla- pomenit mergând pe subt luminile
în regiunile explorate deja de Wal- dys! — nu era oare acesta marele arginţii de pe Regent Street, cu
lace, Bates şi de alţi explorori mai prilegiu, de care mi-a vorbit ea? prins de gândul lui Gladys şi plin
vechi, oameni cu o reputaţie ştiin Gladys mi-ar fi spus, să merg. Am de curiozitate asupra viitorului meu.
ţifică bine stabilită. sărit în picioare. M’am pomenit vor Deodată îmi atinse cineva cotul.
Profesorul Challenger a răspuns, bind, fără să mă fi gândit ce spun. M’-am întors, şi m’-am pomenit pri
că i se pare, că dl Summerlee con Tarp Henry, tovarăşul meu, mă tră vind în ochii veseli şi hotărâţi ai
fundă Amazonul cu Themse; că gea de pantaloni şi 1 auziam cum omului înalt, subţire, care s’a anun
Amazonul este un râu ceva-ceva îmi şoptea poruncitor: „Şezi jos ţat, să-mi fie tovarăş în aceasta
mai mare decât acesta din urmă; Malone! Nu te face de râsul lumii!“ curioasă intreprindere.
că dl Summerlee va găsi interesant In aceiaşi vreme am observat, că — Dl Malone, nu e aşa? zise. Avem
să ştie, că Amazonul, împreună cu înaintea mea cu câteva rânduri, se să fim tovarăşi — hai ? Apartamen
Orinoco, care comunică cu el, spală ridicase încă un domn, înalt, svelt, tul meu e aici, în faţă, în Albany.
un teritor lung de vre-o cincizeci cu părul roşu întunecos. Se întoarse Dacă ai avea bunătatea să-mi jert
mii de mile, şi că într’un spaţiu atât către mine şi mă privi cu ochii feşti o jumătate de ceas, dupăce
de întins nu este un lucru imposi ageri, mânioşi, dar eu refuzam să-i am două-trei lucruri pe care aşi
bil, ca cineva să găsească ceva, ce cedez locul. vrea să ţi le spun.
alţii au trecut cu vederea. — Domnule Prezident, eu sunt (Va urma).
Dl Summerlee a declarat, cu un gata să plec, — începui să repet
zâmbet acru pe buze, că e pe de întruna.
plin în cunoştinţa deosebirei dintre — Numele! Numele! strigau as
Themse şi Amazon, care deosebire cultătorii.
conzistă în faptul, că orice afirmare — Numele meu este Eduard Dunn
făcută cu privire la râul amintit Malone. Sunt riporter la „Daily Ga- Rmmg
dintâi poate fi controlată, ceeace nu zette. Făgăduesc, că voi fi mărturie
e cazul relativ la al doilea fluviu. cu totul nepreocupată.
Ar fi foarte îndatorat, dacă profe — Iar numele D-voastre, Dom Lăn^ă crucea drumurilor
sorul Challenger ar avea amabilita nule? întrebă prezidentul pe riva Umbre ’ndantelează locul,
tea să indice lungimea şi lăţimea lul meu. Ş’un izvor surâde ’n umbre ..
geografică a ţinutului unde ar fi să — Eu sunt Lordul lohn Roxton. Soarele-şi închide ochiul...
se mai găsească animale preistorice. Eu am mai fost la Amazon, îi cu
Profesorul Challenger a declarat nosc întreg ţinutul, şi mă simt ca Ş’o troiţă învechită
însă, că din anumite motive pe care lificat în mod special pentru ase Singuratică, pustie,
le are, nu e gata să dee acum menea explorări. Lângă crucea drumurilor
aceste informaţii, însă le va pune — Reputaţia de sportsman şi de Se înalţă pe câmpie ...
la dispoziţia unei comisiuni pe care exploror a Lordului Roxton e fără
o va alege adunarea de faţă, luând îndoială recunoscută în toată lumea
însă şi faţă de aceasta cotnisiune — zise prezidentul —; în aceiaş Soarele-i cuprins în flăcări
cuvenitele precauţiuni. E gata dl vreme însă mi-ar plăcea mult să Şi izvorul alb doineşte;
Summerlee să iee parte în .acest avem în o asemenea expediţie şi De pe crucea ’nbătrânită
comitet şi să se convingă personal un reprezentant al presei. Fericit Isus zimbeşte ...
de exactitatea afirmărilor făcute — In cazul acesta eu propun,
de el? zise Profesorul Challenger, ca amân
Dl Summerlee: — Da, sunt gata. doi aceşti domni să fie aleşi ca Ultimele reze roşii
Iremurănde se adună,
(Aplauze îndelungate). reprezentanţi ai prezentei adunări, ŞCmpletesc în jurul crucii
Profesorul Challenger: — In ca şi să fie însărcinaţi să însoţească învechite, o cunună.
zul acesta vă garantez, că vă voi pe dl Summerlee în drumul său,
pune la dispoziţie indicaţii suficiente, pentru a controla şi a-şi depune
ca să vă puteţi găsi drumul. Totuşi, raportul asupra veracităţii afirmaţii Şi în pulberea de soare
mi se pare just, că dacă dl Sum lor mele. Cântece şi umbre sboară,
merlee merge să-mi controleze ra Şi în felul acesta, în mijlocul Iar din ochii Lui pe lume.
portul meu, să am şi eu pe cineva aplauzelor şi a huiduelilor, s’a ho In amurg pacea coboară .. .
cu D-sa, care să controleze rapor tărât soarta noastră, şi m’-am po Dej Teofil Bugnariu.
