Page 2 - 1923-07
P. 2
Rag. 106, C O S 1 N Z E A N A 1Ó—IV 1023
Acest număr apare cu întârziere, deoarece zincografía mutânndu-se O căsătorie princiară
in local nou, nu ne-a putut face la vreme clişeele.
Reamintim din nou totodată abonaţilor noştri, că reînoirea abona în Indii
mentului pe anul curent se impune, cu o datorie, ce nu mai sufere amâ
nare, fiind chieltuielile de imprimare ale revistei tot mai mari.
In Kapurthala, oraş pe coasta ro
mantică a Himelayei s’a celebrat la
î n v i e r e 5 Febr. căsătoria rajahului din Mandi
cu principesa Amrit Kaur, fiica ma-
harajahului din Kapurthala, o dis
tinsă orientală, care şi-a făcut edu
de Alex. Ciura
caţia în capitala Franţei.
L a adunarea cea mare de pe mare, dar numai ca o fantomă Rajah din Mandi este un. fervent
Câmpul Libertăţii, oamenii se salu străvezie ... sportsman, foarte instruit crescut în
tau cu ,Hristos’ a înviat!“ iar răs Puţini erau fericiţii cari o vedeau, colegiul englez din Lahore. EI apar
punsul era: „Neamul românesc a încă pe atunci, cu ochii lor de vi ţine nobilei case a rajahilor din
înviat!“ zionari; dar simţia toată lumea, că Mandi, cari au domnit secoli de-
arândul în regatele Mandi şi Saket
Era învierea cea mică, învierea ea planează undeva, deasupra ca situate pe admirabila coastă meri
parţială, care trebuia să fie urmată petelor noastre, cu şoapte de mân dională a Himalayei.
negreşit de înviereea cea mare şi gâiere în clipele grele ale înge
grandioasă. nuncherii. Se povesteşte că Ia 1527 s’a is
cat o ceartă între prinţul domnitor
Vânturi noi suflau colbul de pe şi fratele său, care a fost alungat
vechile alcătuiri, şi neamul nostru Fantoma s’a coborît din înălţi aela curte şi a mers de a fondat
a înţeles, mai clar ca ori-când, că mile de vis şi s’a întrupat: neamul statul Mandi, la vest de Simla, re
a sosit clipa cea mare şi hotărâ românesc cel risipit, cel stăpânit şedinţa de vară a viceregelui lndii-
toare, care nu trebuie scăpată, căci de atâtea puteri străine, s’a înche este udat de frumoasa
ea se abate aşa de arare în viaţa gat într’o ţară puternic vale Beas, un afluent al fluviului
neamurilor. unitari Indul. Supuşii tânărului rajah sunt
Ungurii“ urmând îndemi Imnuri de slavă ar trebui să se în mare parte brahmani.
revoltă al liu-4=ttdtrvtTTtossuth, au înalţe Ia Dumnezeul neamurilor Tânăra prinţesă Amrit Kaur a
detronat dinastia de Habsburg, îm pentru că ne-a învrednicit să ve trăit multă vreme în Franţa. Numai
prăştiind trupele austriace şi as- dem realizarea unui vis stropit cu de doi ani s’a înapoiat în India.
vârlindu-te dincolo de graniţe. oceane de lacrimi şi de sânge. Educaţia sa franceză şi delicateţa
Şi oamenii se ceartă ...
Viena strîmtorată, după vechea sentimentelor sale o vor face una
ei tactică perfidă, şi-a adus aminte Blestemul răsboiului n’a trecut dintre cele mai perfecte soţii.
de „bravii“ ei Valahi, cari s’au încă. S’au rupt toate zăgazurile din Ceremonia nupţială a avut loc în
ridicat, ca un singur om, să apere lumea veche, şi acum trebue să le vechiul palat al suveranilor din
tronul ce trosnia încă pe atunci, înlocuim, cu altele nouă; s’a schim Kapurthala, pe o vreme frumoasă
din toate încheieturile. Munţii- bat mentalitatea oamenilor, şi tre şi într’un somptuos decor.
Apuseni de sub comanda lui Avram bue readusă la vechea ei albie.
lancu au rezistat cu îndârjire, hon S’a deslănţuit puhoiul tuturor pati Cortegiul a trecut prin mijlocul
vezilor lui Hatvany până în sfârşit. milor; oamenii se încaieră, cu ochii unei mulţimi entuziaste. Precedat
scânteietori, cari nu mai văd reali de insigniile Kapurthalei, de trupe
Răsplata a întârziat, fireşte; tatea. de cavalerie ale gardei, de elefanţi
Avram lancu a murit cu minţile * îmbrăcaţi în stofe sclipitoare, aurite,
* *
pierdute; Viena şi-a uitat de bravii cortegiul princiar înainta încet.
ei Valahi şi s’a întors spre scumpii In aceste zile de praznic şi înăl
ei Unguri, mai târziu. ţare sufletească, să ne oprim şi să Pe unul din elefanţi întro cuşcă
medităm puţin. (hujda) incrustată cu argint şedea
Să ne aducem aminte de vremile mirele însoţit de reprezentantul vi
Dar sbuciumul anilor 1848—9 destul de recente, la cari nu se ceregelui. Pe un altul Alteţa Sa
totuş n’a fost zadarnic. gândeşte azi nimeni. In trecutul maharaja din Kapurthala şi încân
tătoarea mireasă. Pe alţii au luat
O iluzie se prăbuşia: credinţa în acesta foarte apropiat vom afla atâta loc rajah-ii şi principii indienii.
împăratul, şi un adevăr se cimenta material de reflexiune şi înviorare.
tot mai precis: cu Ungurii nu vom Vom vedea realitatea şi vom în Ceremonia religioasă s’a făcut
putea merge alături niciodată. ţelege greşelile ce s’au săvârşit; conform ritului prescris de Vede
vom înţelege că soarta acestui neam (cărţi sfinte indiene) cum s’a ce
Atunci s’au clătinat pentru întâia e în mânile noastre, şi că urmaşii lebrat în Indii din vremurile imemo
ora vârfurile de peatră ale'Carpa- ne vor cere odată seamă, de toate riale.
ţilor, ce despărţiau pe fraţi de nesocotinţele ce le-am săvârşi. Ea are mai ales un caracter sim
fraţi. In tabăra lui lancu au luptat Să ne oprim şi să medităm pu bolic: pacificarea divinităţilor plane
şi câţiva Munteni şi Moldoveni, iar ţin, ca învierea neamului nostru să tare, urări de bine,venire; jurăminte
trecerea Ardelenilor în vechile prin fie deplină şi sub raport sufletesc, mutuale de dragoste şi de fidelitate,
cipate, a luat proporţii din ce în după înţeleptul adagiu al croni depuse înaintea focului, recitări de
ce mai mari, după revoluţie. carului: imnuri în limba sanscrită, un fel de
Se apropia ziua cea sfântă şi — Tor na, tor na, fratre! apologie a unirei în amor.
